Comisia Europeană a propus pe 11 noiembrie Digital Fairness Act, un regulament care schimbă regulile pentru tot ce cumperi și folosești online: abonamente, jocuri, reclame personalizate, influenceri, bilete la concerte. Pe scurt, Comisia vrea ca un abonament să se anuleze la fel de ușor cum l-ai făcut, perioadele de probă gratuite să nu se mai transforme pe nesimțite în plăți lunare, iar jocurile să-ți arate cât costă în bani reali monedele virtuale. Pentru copii, regulile sunt și mai stricte.

Deocamdată e doar o propunere. Ca să devină lege, trebuie aprobată de Parlamentul European și de statele membre, iar textul se poate schimba mult pe drum. Dacă trece, se aplică direct în toate țările UE, inclusiv în România, la 12 luni după intrarea în vigoare.

Abonamentele: anulare online și aviz înainte de plată

  • Anularea trebuie să fie posibilă online, printr-o funcție dedicată, iar abonamentele digitale trebuie să poată fi anulate mai simplu, inclusiv în perioada în care ai dreptul să renunți la contract.
  • Perioadele de probă gratuite: firma trebuie să-ți trimită un aviz înainte ca proba să devină abonament plătit. Comisia vrea să oprească „capcanele” în care afli de plată abia din extrasul de cont.
  • Reînnoirile automate nedorite ar trebui să dispară.
  • Un om la capătul firului: dacă celelalte canale de asistență nu-ți rezolvă problema, ai dreptul să vorbești cu un angajat, nu doar cu un chatbot.

Jocurile: monede virtuale, cutii-surpriză și „plătești ca să câștigi”

Trei articole din propunere (14–16) se ocupă de monedele virtuale din jocuri și aplicații, de cutiile-surpriză plătite (loot boxes, în care nu știi ce primești până nu plătești) și de mecanismele în care jucătorul care plătește are avantaj sau avansează mai repede. Potrivit relatărilor despre textul adoptat:

  • jocurile trebuie să arate valoarea în bani reali a obiectelor cumpărate cu monede virtuale (diamante, monede, puncte), nu doar prețul în moneda jocului;
  • vânzarea de monede virtuale și de cutii-surpriză către minori e restrânsă;
  • regulile speciale pentru minori sunt aplicate de autoritățile desemnate prin EU KIDS Act, o altă propunere europeană pentru protecția copiilor online.

Draftul care circulase în presă înainte de adoptare mergea mai departe: interzicea pentru minori cutiile-surpriză plătite și mecanismele „pay-to-win”, iar monedele virtuale ar fi fost dezactivate implicit pentru copii, până la aprobarea unui părinte. Rămâne de văzut cât din aceste prevederi se regăsește, în aceeași formă, în textul final.

Designul care te manipulează

Propunerea interzice așa-numitele „dark patterns”, trucurile de interfață care te împing spre o decizie pe care nu ai fi luat-o altfel. Exemplul dat de Comisie: mesajele false că un produs „mai e în stoc doar în 2 bucăți”. Draftul publicat de Euronews pe 9 noiembrie enumera zece astfel de practici, printre care:

  • anularea mult mai complicată decât înscrierea;
  • prețuri sau condiții de reînnoire ascunse;
  • avertismente repetate de stoc limitat pe tot parcursul comenzii;
  • produse sau cantități suplimentare bifate din oficiu;
  • butonul de refuz formulat ca o alegere proastă („Nu, nu vreau să economisesc”);
  • notificări false care sugerează că te-a contactat cineva.

Comisia își rezervă dreptul să adauge practici noi pe listă fără să mai treacă prin Parlament, printr-un act delegat.

Separat, regulamentul cere „corectitudine din proiectare”: funcțiile care încurajează folosirea compulsivă, precum redarea automată a următorului clip sau notificările făcute doar ca să te țină în aplicație, trebuie să poată fi oprite. Regula se aplică tuturor utilizatorilor, nu doar copiilor.

Prețuri personalizate, reclame, bilete și influenceri

  • Prețurile personalizate nu sunt interzise în general. Sunt interzise doar când se bazează pe profilul tău, pot face rău și vizează minori sau persoane vulnerabile, de exemplu pe cineva aflat în dificultate financiară.
  • Reclamele bazate pe profil sunt interzise când firma e aproape sigură că ai sub 18 ani sau când folosește date sensibile, precum sănătatea sau religia.
  • Biletele la evenimente: în cozile virtuale, site-ul trebuie să afișeze în timp real prețul curent și prețul maxim posibil. Regulile acoperă și prețurile dinamice și revânzarea biletelor.
  • Prețurile de referință înșelătoare, costurile adăugate pas cu pas până la final și anumite practici de dropshipping intră pe lista neagră a practicilor interzise.
  • Influencerii trebuie să marcheze clar conținutul plătit.
  • Agenții AI care încheie contracte în numele tău, precum și reclamele nesolicitate prin e-mail, SMS sau telefon, au și ele reguli proprii.

Amenzi și cine le aplică

Presa a scris, pe baza draftului, despre amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală. Analiza textului adoptat făcută de firma de avocatură Freshfields arată că, în acțiunile coordonate la nivel european, amenda maximă trebuie să fie de cel puțin 4% din cifra de afaceri realizată în statele afectate. În plus, Comisia ar putea investiga direct încălcările care afectează cel puțin două treimi din statele membre și din populația UE, cu excepția firmelor mici și mijlocii. În celelalte cazuri, rămân responsabile autoritățile naționale, în România, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Ce urmează

Propunerea intră acum în procedura legislativă obișnuită: Parlamentul European și Consiliul își stabilesc fiecare poziția, apoi negociază textul final. Nu toate statele sunt entuziaste: într-un document din 14 octombrie, citat de Euronews, guvernul german spunea că ar fi preferat modificarea directivelor existente și că nevoia unui regulament nou „nu a fost încă demonstrată suficient”. Comisarul pentru consumatori, Michael McGrath, prezintă regulamentul ca fiind util și firmelor, prin mai puține obligații administrative. Fiind regulament, nu directivă, ar înlocui cele 27 de variante naționale ale regulilor cu un singur text.

Concret, până la aprobare și încă un an după aceea, pentru tine nu se schimbă nimic. Între timp, regulile actuale te protejează deja împotriva practicilor înșelătoare, iar o reclamație la ANPC rămâne varianta de urmat dacă un abonament nu se lasă anulat.

Surse: Comisia Europeană (știrea din 11 noiembrie: interzicerea „dark patterns” și exemplul stocului fals, cozile virtuale, „corectitudinea din proiectare”, reclamele și prețurile pentru minori, influencerii, anularea abonamentelor, reînnoirile automate, perioadele de probă, achizițiile repetate din aplicații; pagina Digital Fairness Act: data adoptării, Directiva de simplificare, pachetul pentru consumatori), Freshfields (analiza din noiembrie a textului adoptat: regulamentul care înlocuiește directiva privind practicile comerciale neloiale, articolele 10–29, prețurile și reclamele personalizate, monedele virtuale și cutiile-surpriză, EU KIDS Act, designul adictiv, biletele, abonamentele, asistența umană, agenții AI, comunicările nesolicitate, lista neagră, amenzile de cel puțin 4%, investigațiile directe ale Comisiei, aplicarea la 12 luni), MMOHuts (11 noiembrie: valoarea în bani reali a monedelor virtuale, restricțiile pentru minori, amenzile de 6%) și Euronews (9 noiembrie, pe baza draftului: cele zece practici, interdicțiile pentru minori din jocuri, monedele dezactivate implicit, poziția Germaniei, rolul lui Michael McGrath). Exemplul de buton de refuz, trimiterea la ANPC și explicațiile pentru utilizatorii din România sunt ale redacției.

💿 Software
← Toate articolele
💬 Comentarii

Fii primul care comentează acest articol!

✍️ Lasă un comentariu
9 + 1 = ?