Un studiu recent confirmă ceea ce mulți dintre noi bănuiau deja din poveștile părinților sau bunicilor: 6 din 10 români peste 50 de ani au trecut prin cel puțin o tentativă de fraudă online. Cifra vine dintr-un studiu al Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă (IRIA), realizat de Exact Business Solutions în mai-iunie 2026, pe un eșantion de 701 persoane bancarizate, cu vârsta peste 50 de ani. În paralel, Poliția Română are 72.000 de dosare de fraudă online în lucru, iar unele dintre rețelele descoperite operează din call-center-uri aflate în Republica Moldova și Ucraina.
Studiul: 6 din 10 seniori, ținta fraudelor
Din cei 701 respondenți bancarizați, peste jumătate au raportat că au fost contactați cel puțin o dată de escroci — prin link-uri suspecte, oferte de produse la prețuri nerealist de mici, sau mesaje și apeluri false care se dau drept bănci ori alte instituții. Un detaliu îngrijorător: 30% dintre victime nu au raportat frauda nicăieri, fie din rușine, fie pentru că nu au știut cui să se adreseze.
72.000 de dosare la Poliția Română
Cifrele oficiale confirmă amploarea fenomenului, dar la niveluri diferite de măsurare. Poliția Română are, în prezent, 72.000 de dosare de fraudă online în lucru — un total cumulat, aflat în diverse stadii de anchetă. Doar în prima jumătate a lui 2026, structurile specializate în infracțiuni informatice au înregistrat separat aproape 15.000 de dosare penale noi. Iar potrivit unei analize prezentate la ING SAFE Talks 2026, 42% dintre fraudele raportate în prima jumătate a anului au fost înșelătorii telefonice — apeluri, nu doar mesaje sau email-uri.
Cum arată o rețea reală: operațiunea din 25 iunie 2026
Pentru a înțelege cum funcționează aceste rețele în practică, un caz recent e edificator. Pe 25 iunie 2026, o operațiune comună a autorităților din România, Republica Moldova și Ucraina, coordonată de Eurojust și sprijinită de Europol, a dus la 8 percheziții în România și 17 în Ucraina — dintre care 4 direct la sedii de call-center. Ancheta viza o schemă de fraudă cu investiții activă din 2023: victimele erau atrase prin reclame false care promiteau profituri „garantate, rapide și substanțiale" din tranzacționarea de criptomonede sau acțiuni pe platforme prestabilite. Pentru credibilitate suplimentară, escrocii foloseau chiar imaginea premierului și a guvernatorului BNR în materialele de promovare. Până acum, au fost identificate 43 de victime, cu un prejudiciu total de aproximativ 3,6 milioane de lei, iar cele patru call-center-uri implicate funcționau de pe teritoriul Ucrainei.
Semnale de alarmă — pe ce să fii atent
| Semnal | De ce e suspect |
|---|---|
| Profit „garantat" și rapid | Nicio investiție reală nu garantează câștig — e chiar linia de bază a oricărei escrocherii cu investiții |
| Imaginea unei figuri publice | Folosită fără acordul persoanei, doar pentru credibilitate falsă |
| Apel sau SMS „de la bancă" | Băncile nu cer niciodată codul PIN, CVV sau parola prin telefon ori SMS |
| Presiune să acționezi imediat | Escrocii nu vor să ai timp să verifici sau să ceri sfatul cuiva |
Cum te protejezi (sau îți protejezi părinții)
Cel mai eficient reflex, în orice situație suspectă, e simplu: închide și sună înapoi folosind un număr de telefon oficial, luat de pe cardul bancar sau de pe site-ul instituției — niciodată numărul primit în mesajul sau apelul suspect. Discută din timp cu părinții sau bunicii despre aceste tipare, înainte să apară o situație reală: cei mai mulți escroci mizează exact pe faptul că victima nu a auzit niciodată despre metodă. Iar dacă totuși ai fost păcălit, raportează imediat — atât la bancă, pentru blocarea tranzacției, cât și la poliție; cei 30% care nu raportează, conform studiului IRIA, sunt exact cei care lasă rețelele să continue nestingherite.
Fii primul care comentează acest articol!