Hexagonul de la polul nord al lui Saturn e cunoscut de peste 40 de ani și e mereu acolo. Acum, telescopul spațial Hubble a găsit ceva asemănător la polul sud — dar cu zece laturi și, spre deosebire de fratele lui din nord, abia s-a format și încă se întărește. Studiul a apărut pe 2 septembrie 2026 în revista Science Advances.
Ce a văzut Hubble
O undă atmosferică în formă de decagon — poligon cu zece laturi aparent drepte — care înconjoară polul sud al planetei, prinsă într-unul dintre curenții-jet puternici de acolo. Structura străbate mai multe straturi ale atmosferei. Fiecare dintre cele zece laturi se întinde pe circa 16.000 km — mai mult decât diametrul Pământului; de jur împrejur, conturul depășește 160.000 km. Este prima oară când un tipar de jet cu laturi regulate este observat în emisfera sudică a lui Saturn.

Hexagonul din nord — termenul de comparație
Celebrul hexagon de la polul nord a fost descoperit în imaginile sondelor Voyager, în 1980–1981, apoi urmărit îndeaproape de misiunea Cassini (2004–2017) și de la sol. Are o lățime de aproximativ 30.000 km, iar vânturile de pe conturul lui suflă cu peste 300 km/h. Este remarcabil de stabil: „a fost acolo de fiecare dată când ne-am uitat, de peste 40 de ani”, spune Amy Simon, de la NASA Goddard. Nici acum nu se știe cât de adânc coboară în atmosferă și de ce are exact șase laturi.

Ce este diferit la decagon
Trei lucruri. Unu: are zece laturi, nu șase. Doi: este la polul sud, unde până acum nu se văzuse niciun asemenea tipar. Trei, și cel mai important: este nou. Datele Hubble îl confirmă din 2023; astronomii amatori Trevor Barry și Jean-Paul Oger au sesizat o bandă vălurită în 2024; observațiile de la sol din 2025 au întărit dovada; imaginile Hubble din 29 august 2025 l-au fixat clar. „Avem șansa rară de a urmări cum se dezvoltă un tipar atmosferic gigantic”, spun cercetătorii.
De ce se formează astfel de poligoane
Ideea de lucru: un curent-jet circular foarte rapid, la marginea vârtejului polar, devine instabil și se „încrețește” într-un tipar de unde staționare. Numărul de laturi ar depinde de viteza jetului și de contrastul cu vânturile vecine. Experimente de laborator cu rezervoare de fluid rotitoare și simulări pe calculator reproduc poligoane cu între trei și zece laturi. Dar de ce Saturn are unul stabil în nord și abia acum unul în sud — nimeni nu poate spune încă. „Întrebarea e de ce s-a format acum, când nu am mai văzut așa ceva înainte”, spune Agustín Sánchez-Lavega, de la Universitatea Țării Bascilor, autorul principal al studiului.
Cum a fost prins
Prin programul OPAL (Outer Planets Atmospheres Legacy) al lui Hubble, care fotografiază anual planetele exterioare de peste un deceniu, tocmai ca să prindă schimbări de felul acesta. Saturn este acum înclinat astfel încât polul sud e vizibil de pe Pământ — o fereastră care se închide pe măsură ce planeta își continuă orbita de 29 de ani în jurul Soarelui. Urmează observații suplimentare cu Hubble și cu telescopul James Webb, plus modelare pe calculator, pentru a afla cât de adânc coboară decagonul și cât va rezista.
Concluzie
Un fenomen pe care manualele îl tratau ca pe o ciudățenie unică a polului nord al lui Saturn se dovedește a fi ceva ce planeta poate produce „la cerere”. Iar de data aceasta oamenii de știință prind începutul, nu un obiect deja format și înghețat de decenii. Tot Hubble și instrumentele care îi iau locul au adus, în ultimele săptămâni, și trei găuri negre într-o galaxie timpurie văzute de James Webb, și lansarea telescopului Roman.
Dimensiunile decagonului sunt estimări obținute din datele Hubble și din observații de la sol. Studiul a apărut pe 2 septembrie 2026 în „Science Advances” (autor principal Agustín Sánchez-Lavega; programul OPAL este condus de Amy Simon, NASA Goddard). Imagini: NASA/ESA/Hubble.
Fii primul care comentează acest articol!