România are, pentru prima dată, o lege dedicată protecției hackerilor etici — cercetătorii de securitate care descoperă vulnerabilități informatice și le raportează cu bună-credință, în loc să le exploateze. Legea nr. 123/2026, inițiată de deputații Cristina Prună (USR) și Eduard Mititelu (PNL), a fost promulgată pe 6 iulie 2026 și stabilește, pentru prima dată explicit în legislația română, granița dintre cercetarea de securitate legitimă și infracțiunea cibernetică.
Ce schimbă legea, concret
Până acum, un cercetător care căuta vulnerabilități într-o aplicație sau un serviciu online — chiar și cu intenția declarată de a raporta o vulnerabilitate, nu de a o exploata — risca să cadă sub incidența acelorași prevederi din Codul Penal care vizează atacatorii reali: acces neautorizat la un sistem informatic, interceptarea și transferul neautorizat de date. Noua lege introduce condiții stricte în care aceste fapte nu mai constituie infracțiune: activitatea trebuie desfășurată cu bună-credință, cu scopul explicit de a identifica și raporta responsabil o vulnerabilitate, respectând un set de reguli clare stabilite prin lege.
Ce NU acoperă legea
Legea nu legalizează atacurile cibernetice și nu oferă protecție pentru cei care fură sau divulgă date, afectează funcționarea unui sistem, întrerup servicii, folosesc programe malițioase sau exploatează vulnerabilitățile descoperite pentru câștig personal. Granița e trasă clar: bună-credință și raportare responsabilă, da; orice urmă de prejudiciu sau interes personal, nu.
Vocile din spatele legii
Deputata Cristina Prună a explicat motivația din spatele inițiativei: „România nu își permite să transforme talentele în suspecți. Avem tineri care identifică vulnerabilități informatice extrem de complexe, participă la competiții internaționale și dezvoltă soluții care pot face sistemele statului și corporative mai sigure. Rolul nostru este să le oferim un cadru legal clar în care să își folosească abilitățile cu bună-credință, nu să îi descurajăm prin riscul unor sancțiuni penale."
Eduard Mititelu a rezumat scopul legii astfel: „Noua lege delimitează activitățile de cercetare și raportare responsabilă de atacurile cibernetice și stabilește reguli stricte pentru cei care acționează cu bună-credință."
Colaborare instituțională: rolul DNSC
Legea prevede și un mecanism instituțional: Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) va colabora cu un comitet format din reprezentanți ai autorităților relevante, astfel încât informațiile despre incidentele de securitate cibernetică să ajungă mai rapid la instituțiile potrivite, iar răspunsul acestora să fie mai bine coordonat.
De ce apare acum
Legea nu vine izolat. La doar o săptămână după promulgare, pe 13 iulie 2026, Înaltul Reprezentant al UE și Consiliul Nord-Atlantic al NATO au emis declarații separate de condamnare a activităților cibernetice ostile atribuite Rusiei, după ce România a fost confirmată oficial printre țintele grupării APT TURLA — controlată tot de Centrul 16 al Serviciului Federal de Securitate rus (FSB), aceeași unitate identificată recent și în campania de exploatare a routerelor vulnerabile din infrastructura critică. Alături de România, printre țările vizate de TURLA s-au numărat Franța, Germania, Polonia, Cipru, Olanda, Austria, Slovacia și Finlanda. Președintele Nicușor Dan a calificat aceste activități drept parte a „unei campanii hibride împotriva democrațiilor".
La această presiune externă se adaugă una internă: un barometru realizat de Frames între 30 iunie și 2 iulie 2026, pe peste 350 de antreprenori și manageri din peste 800 de companii românești, arată că 7 din 10 nu au luat măsuri suplimentare de securitate cibernetică. Iar conform datelor DNSC, doar în 2024 au fost înregistrate peste 27 de milioane de evenimente de securitate cibernetică relevante — dintre care aproape 8 milioane au fost tentative de infiltrare prin forță brută. Într-un peisaj în care amenințările vin deopotrivă de la actori statali și de la lipsa de pregătire internă, legea hackerilor etici mizează pe o resursă simplă: mai mulți ochi de bună-credință care caută găurile de securitate înaintea celor care vor să le exploateze.
Fii primul care comentează acest articol!