În noaptea de marți spre miercuri, 17–18 noiembrie, Leonidele ajung la maxim, una dintre cele mai cunoscute ploi de stele căzătoare ale anului. Nu e nevoie de telescop și nici de binoclu: îți trebuie un cer întunecat, haine groase și puțină răbdare. Mai jos găsești la ce oră să ieși, încotro să privești, la ce să te aștepți și cum încerci să prinzi o stea căzătoare cu telefonul.

Când le vezi: ora României

Organizația Internațională pentru Meteori (IMO) calculează maximul pentru 17 noiembrie, la 23:45 UTC, adică miercuri, 18 noiembrie, la 01:45, ora României. Societatea Americană pentru Meteori dă o oră foarte apropiată: 00:00 UTC, adică 02:00 la noi. Există și o predicție alternativă, a astronomului rus Mikhail Maslov, care pune maximul cu câteva ore mai devreme, pe 17 noiembrie la 16:00 UTC (18:00 la noi). La ora aceea, însă, constelația din care par să vină meteorii e încă sub orizont, așa că pentru noi contează partea a doua a nopții.

CeCând (ora României)
Luna apuneîn jurul miezului nopții dintre 17 și 18 noiembrie
Constelația Leul răsaretot în jurul miezului nopții
Maximul prevăzut18 noiembrie, între 01:45 și 02:00
Cel mai bun momentde la miezul nopții până înainte de zori, când Leul urcă tot mai sus pe cer

Dacă marți noaptea e înnorat, nu-i nicio pierdere mare: Leonidele sunt active tot noiembrie, iar în nopțile de dinainte și de după maxim se văd tot câțiva meteori pe oră, doar mai rar.

La ce să te aștepți

Anul acesta nu e un an de „furtună”. Sub un cer cu adevărat întunecat, la maxim, se văd în jur de 10–15 meteori pe oră, iar în oraș, mult mai puțini. Compensează viteza: Leonidele intră în atmosferă cu aproximativ 71 de kilometri pe secundă, printre cele mai rapide stele căzătoare, și lasă adesea în urmă o dâră luminoasă care rămâne câteva clipe pe cer.

Luna nu încurcă prea tare. E la primul pătrar pe 17 noiembrie și apune în jurul miezului nopții, exact când Leonidele încep să se vadă bine.

Unde și cum privești

  • Pleacă de lângă luminile orașului. Un sat, un deal sau o poiană la munte fac diferența dintre doi meteori pe oră și cincisprezece.
  • Lasă-ți ochii 30 de minute să se obișnuiască cu întunericul. Nu te uita între timp pe telefon: lumina ecranului îți strică adaptarea. Dacă ai nevoie de lumină, folosește o lanternă roșie sau modul de noapte al ecranului, la luminozitate minimă.
  • Caută Leul spre est. Meteorii par să vină dintr-un punct aflat în „Secera” Leului, un grup de stele în formă de semn de întrebare întors. Planetele Jupiter și Marte, foarte strălucitoare și apropiate una de alta, se află anul acesta în aceeași zonă a cerului și te ajută să o găsești.
  • Nu te uita fix spre Leu. Stelele căzătoare apar pe tot cerul, iar cele mai departe de Leu au dârele cele mai lungi. Întinde-te pe un șezlong sau pe o saltea și privește cât mai mult cer deodată.
  • Îmbracă-te ca pentru iarnă. Noaptea, în a doua parte a lui noiembrie, temperaturile pot coborî sub zero, iar statul nemișcat răcește repede. Un termos cu ceai ajută.
  • Verifică prognoza de nebulozitate în ziua respectivă și alege locul în funcție de ea.

Cum fotografiezi o stea căzătoare cu telefonul

O stea căzătoare durează sub o secundă, așa că nu o „prinzi” apăsând pe buton când o vezi. Trucul e să lași telefonul să facă expuneri lungi, una după alta, și să speri că un meteor trece prin cadru. Câteva reguli practice:

  • Telefonul trebuie să stea nemișcat: un trepied mic sau sprijinit pe ceva stabil. Pornește temporizatorul de 2–3 secunde, ca atingerea butonului să nu miște imaginea.
  • Folosește modul de noapte. Pe iPhone, modul Noapte permite expuneri mai lungi când telefonul stă pe trepied. Pe telefoanele Pixel, modul Noapte are și o variantă de astrofotografie, care pornește singură pe trepied. Pe Samsung și pe alte telefoane Android, modul Pro (sau Expert) îți lasă reglajele manuale.
  • Reglaje manuale de pornire, dacă ai mod Pro: focalizare manuală la infinit, ISO între 1600 și 3200 și timp de expunere de 10–20 de secunde. Fă o poză de probă și ajustează: dacă e prea întunecată, crești ISO sau timpul.
  • Folosește camera principală, nu zoomul. Camera ultra-largă prinde mai mult cer, dar de obicei e mai slabă noaptea, așa că încearcă amândouă.
  • Fă multe poze. Lasă telefonul să facă expuneri la rând timp de o oră, cu bateria externă conectată. Din zeci de cadre, câteva vor avea, cu noroc, o dâră.
  • Încadrează și un pic de peisaj, un copac, o casă sau un deal: imaginea arată mult mai bine decât cerul gol.

De unde vin Leonidele

Leonidele sunt praful lăsat în urmă de cometa 55P/Tempel-Tuttle, care trece pe lângă Soare o dată la aproximativ 33 de ani. În fiecare noiembrie, Pământul traversează acest nor de particule, iar firele de praf ard în atmosferă.

Leonidele sunt celebre pentru „furtunile” lor. În noiembrie 1833 au căzut zeci de mii de meteori pe oră, noapte rămasă în istorie drept „noaptea în care au căzut stelele”. În 1966, observatorii din America de Nord au numărat zeci de meteori pe secundă, timp de un sfert de oră. Ultimele spectacole mari au fost în 1999 și 2001, cu câteva mii de meteori pe oră. Cometa revine lângă Soare la începutul lui 2031, iar următoarea furtună e prevăzută pentru 17 noiembrie 2033: predicțiile merg de la câteva sute până la circa 1.400 de meteori pe oră.

Surse: Star Walk (perioada de activitate, maximul IMO de la 23:45 UTC, predicția lui Mikhail Maslov, rata de până la 15 meteori pe oră, viteza de 71 km/s, timpul de adaptare a ochilor, istoricul din 1833 și 1966, furtuna prevăzută în 2033) și EarthSky (maximul de la 00:00 UTC după Societatea Americană pentru Meteori, primul pătrar al Lunii și apusul ei, rata de 10–15 meteori pe oră, Secera din Leu, Jupiter și Marte lângă radiant, răsăritul Leului, cometa 55P/Tempel-Tuttle și revenirea ei în 2031, furtunile din 1999 și 2001). Conversia orelor în ora României și sfaturile de fotografiere cu telefonul sunt ale redacției. Imaginea de copertă este ilustrativă: la o ploaie de meteori obișnuită nu se văd atâtea dâre deodată.

📚 Tutoriale
← Toate articolele
💬 Comentarii

Fii primul care comentează acest articol!

✍️ Lasă un comentariu
9 - 1 = ?