Nvidia a publicat pe 21 iulie 2026 detalii tehnice complete despre Vera, primul procesor pe care compania l-a proiectat integral, de la zero, în locul folosirii nucleelor Arm Neoverse sub licență ca la generația anterioară, Grace. Mișcarea deschide un nou front de competiție: Nvidia, cunoscută până acum aproape exclusiv pentru GPU-uri, intră direct pe piața CPU-urilor de server, exact segmentul dominat tradițional de AMD EPYC și Intel Xeon.
Ce este Vera și de ce contează arhitectura proprie
Spre deosebire de Grace, CPU-ul Nvidia din generația precedentă, construit pe nuclee Arm Neoverse licențiate, Vera folosește nuclee Olympus proiectate integral de Nvidia — compatibile cu setul de instrucțiuni ARM v9.2, dar arhitectural distincte de orice design Arm existent. E prima dată când compania controlează complet designul unui CPU, de la front-end-ul de decodare până la ierarhia de cache, în loc să adapteze un nucleu licențiat.
Arhitectura Olympus, în cifre
| Element | Detaliu |
|---|---|
| Nuclee | 88 de nuclee Olympus, 176 de fire de execuție prin NVIDIA Spatial Multithreading |
| Set de instrucțiuni | ARM v9.2 — compatibil, dar cu microarhitectură proprie |
| Front-end | Decodare pe 10 căi (10-wide), cu prefetcher avansat bazat pe grafuri |
| Cache per nucleu | L1D 96KB, L1I 64KB, L2 2MB |
| Cache L3 total | 164 MB |
| Memorie | LPDDR5X pe module SOCAMM2, până la 1,2 TB/s bandă agregată |
| Interconectare on-die | NVIDIA Scalable Coherency Fabric, 3,4 TB/s, cache unificat |
De ce AI agentic, nu benchmark-uri clasice
Nvidia poziționează explicit Vera pentru servere de AI agentic — sarcini în care un sistem de raționament automat ia decizii pe mai mulți pași, cu multe apeluri secvențiale, în locul unei singure inferențe simple. Compania susține performanță de până la 2x mai mare decât x86 în astfel de task-uri, cu obiectivul de a reduce timpul în care GPU-urile scumpe stau inactive, așteptând date de la CPU. Aceste cifre rămân, deocamdată, afirmații ale Nvidia, neverificate independent prin benchmark-uri terțe.
Vera nu funcționează izolat: e jumătate din platforma Vera Rubin, care combină un CPU Vera cu două GPU-uri Rubin, succesorul generației Blackwell. Platforma completă, care mai include comutatorul NVLink 6, placa de rețea ConnectX-9, DPU-ul BlueField-4 și comutatorul Ethernet Spectrum-6, e deja în producție și urmează să ajungă disponibilă comercial în a doua jumătate a lui 2026.
Provocarea directă la adresa AMD și Intel
Pentru prima dată, cloud provider-ii au acum de ales, la nivelul CPU-ului de server, între AMD EPYC, Intel Xeon și un cip proiectat de Nvidia — compania care le vinde deja majoritatea GPU-urilor din centrele de date. E o schimbare de miză reală: dacă Vera prinde tracțiune, Nvidia ajunge să controleze atât acceleratorul de calcul, cât și procesorul care îl alimentează cu date, o poziție pe care niciun alt jucător din piața AI nu o are momentan integral in-house.
Ce înseamnă toate astea
Vera confirmă o mișcare pe care Nvidia a semnalat-o încă de la Grace, dar de-abia acum o duce la capăt: renunțarea la nucleele Arm licențiate în favoarea unui design 100% propriu. Miza nu e neapărat să înlocuiască AMD sau Intel în server-ul generic, ci să elimine o potențială blocare la interfața CPU–GPU exact în segmentul unde Nvidia câștigă cel mai mult — infrastructura de AI agentic, unde compania vrea ca fiecare componentă critică a stivei, de la rețea la memorie și acum la CPU, să poarte propria ei arhitectură.
Fii primul care comentează acest articol!