OpenAI începe să marcheze cu un watermark invizibil textele generate de ChatGPT și Codex în Uniunea Europeană. Tehnologia se numește textGrain și nu adaugă caractere ascunse în text. În schimb, influențează subtil alegerea cuvintelor, astfel încât un text suficient de lung să poată fi recunoscut statistic drept generat de AI. Motivul e unul legislativ: AI Act, legea europeană a inteligenței artificiale, cere marcarea conținutului generat de AI. Pentru elevi, studenți, profesori și oricine folosește ChatGPT la muncă, schimbarea merită înțeleasă, inclusiv limitele ei.
Cum funcționează textGrain
Când un model AI scrie, are adesea de ales între mai multe cuvinte la fel de potrivite. textGrain folosește o cheie secretă care decide, în aceste puncte, ce cuvânt e ales. Pe un singur cuvânt, alegerea nu se vede. Pe un pasaj lung, apare un tipar statistic pe care doar cine are cheia îl poate detecta. Textul arată și se citește normal: OpenAI spune că testele pe modelul Astra nu au arătat diferențe semnificative de calitate între textele cu și fără watermark.
Ce se schimbă și pentru cine
| Cine | Ce se întâmplă |
|---|---|
| Utilizatorii ChatGPT și Codex din UE, pe toate abonamentele | textele primesc watermark, în următoarele săptămâni |
| Dezvoltatorii care folosesc API-ul OpenAI, oriunde în lume | pot activa watermark-ul pentru anumite modele, începând cu 5 octombrie; opțiunea e oprită implicit |
| Cost | niciunul, fără modificări de preț |
Cât de bine funcționează
| Situație | Rată de detectare |
|---|---|
| Text de 200 de tokeni (circa 150 de cuvinte în engleză) | circa 80% |
| Text de 400 de tokeni (circa 300 de cuvinte în engleză), proză | circa 95% |
| 10% din cuvinte înlocuite cu sinonime | scade de la 92% la 66% |
| 25% din cuvinte înlocuite cu sinonime | scade la 17% |
| Text tradus în altă limbă | semnalul practic dispare |
| Cod și calcule matematice | funcționează slab, pentru că există puține variante de cuvinte |
| Rezultate fals pozitive (text uman marcat greșit) | circa 1% |
Cifrele arată atât puterea, cât și slăbiciunea sistemului. Pe un text lung, nemodificat, detectarea e foarte bună. O editare moderată sau o traducere o fac însă aproape inutilă. Pentru România, unde mulți folosesc ChatGPT în engleză și apoi traduc, sau scriu direct în română și editează, efectul practic va fi limitat.
Ce nu poate face watermark-ul
- Nu te identifică. Un watermark detectat nu arată contul care a generat textul, întrebarea pusă sau cât a fost editat textul ulterior.
- Nu dovedește că un text e scris de om. OpenAI spune explicit: „Absența unui watermark detectat nu dovedește că textul a fost scris de un om.”
- Nu poate fi verificat de oricine. Accesul la detector e limitat, deocamdată, la cercetători și organizații de experți aprobate. OpenAI spune că intenționează să publice tehnologia ca open-source.
De ce acum: AI Act
Articolul 50 din AI Act cere ca sistemele care generează audio, imagini, video sau text sintetic să-și marcheze rezultatele într-un format citibil de calculator și detectabil ca fiind generat artificial. Obligațiile de transparență se aplică din 2 august 2026, potrivit mai multor surse, iar altele indică 2 decembrie 2026 ca termen pentru marcarea conținutului. Amenzile pot ajunge la 15 milioane € sau 3% din cifra de afaceri globală.
Momentul e cu atât mai interesant cu cât OpenAI avea deja o tehnologie de watermark pentru text încă din 2024, dar a renunțat atunci să o lanseze. Compania invocase dubii privind eficiența și temerea că utilizatorii ar trece la concurență. Faptul că o lansează acum doar în UE, iar pentru restul lumii o lasă opțională și oprită implicit, arată că decizia vine din obligația legală, nu dintr-o schimbare de principiu. Google folosește o abordare asemănătoare, SynthID, iar OpenAI spune că metoda sa e comparabilă.
Ce înseamnă pentru elevi, studenți și profesori
- Pentru elevi și studenți: textele luate direct din ChatGPT pot purta un semnal detectabil, dar nimeni din școală sau facultate nu îl poate verifica deocamdată. Regula de fond rămâne aceeași: folosește AI-ul pentru înțelegere și idei și respectă regulile instituției tale privind citarea și folosirea lui.
- Pentru profesori: watermark-ul nu e o unealtă de corectare. Nu e accesibil public, se pierde la editare și traducere, iar absența lui nu dovedește nimic. Instrumentele care pretind că „detectează AI” cu certitudine trebuie tratate cu mare prudență.
- Pentru firme: textele generate pentru clienți sau publicare pot conține semnalul. În plus, AI Act impune obligații de transparență și celor care folosesc AI pentru a publica anumite tipuri de conținut, nu doar furnizorilor de modele.
Concluzie
textGrain e primul pas concret al unei mari companii AI spre marcarea textului generat, impus de legislația europeană. Tehnic, funcționează bine pe texte lungi și nemodificate. Practic, o editare moderată sau o traducere îl ocolesc ușor. Rămâne de văzut dacă watermark-urile vor deveni un instrument real de transparență sau doar o bifă de conformitate. Discuția despre cum folosim AI-ul și cum îl declarăm rămâne una de reguli și încredere, nu doar de tehnologie.
Informațiile provin din BleepingComputer, AlphaSignal și Martin Cid Magazine (5–6 octombrie 2026). Sursele diferă privind data de la care se aplică obligația de marcare din AI Act (2 august sau 2 decembrie 2026); am menționat ambele. Echivalența tokeni–cuvinte e aproximativă și diferă de la o limbă la alta.
Fii primul care comentează acest articol!