România devine cel mai mare beneficiar din Fondul de Modernizare al UE — 636,9 milioane de euro pentru stocarea energiei prin baterii

România a devenit cel mai mare beneficiar al celei mai recente tranșe din Fondul de Modernizare al Uniunii Europene, cu 636,9 milioane de euro alocați pentru investiții în sectorul energetic. Suma face parte dintr-un pachet total de 2,5 miliarde de euro, distribuit către 11 state membre pentru finanțarea a 51 de proiecte — rețele electrice, energie regenerabilă, transport public electric, eficiență energetică industrială și în clădiri publice, termoficare centralizată și, în cazul României, în principal stocare de energie.

Cât primește România, față de restul UE

România conduce clar acest clasament, cu o alocare mai mare decât cea primită de Ungaria sau Cehia — o poziție neobișnuită pentru o țară care, în alte statistici europene legate de venit sau infrastructură, se află de regulă la coada clasamentelor.

Pe ce se duc banii — stocare independentă prin baterii

Fondurile alocate României vor finanța dezvoltarea unor sisteme independente de stocare a energiei prin baterii (BESS — battery energy storage systems), instalate separat de o sursă regenerabilă anume, capabile să încarce energie într-un moment de producție ridicată și s-o livreze în rețea când e nevoie. Acest tip de investiție e considerat esențial pentru a integra o pondere tot mai mare de energie regenerabilă intermitentă — solară și eoliană — în sistemul energetic național, fără să destabilizeze rețeaua. Finanțarea se încadrează în obiectivele mai largi ale pachetului „Fit for 55” și ale planului RePowerEU, orientate spre reducerea dependenței de combustibili fosili importați.

Contextul mai larg — boom-ul solar și de stocare din România

Finanțarea vine într-un moment în care România trece printr-o expansiune accelerată a energiei regenerabile. Țara a adăugat aproximativ 1,5 GW de capacitate solară nouă doar în primele cinci luni din 2026 și este pe curs să-și doboare propriul record de instalări pentru al doilea an consecutiv. Printre proiectele aflate în lucru: parcul solar Dama, cu peste 1 GW de capacitate instalată planificată, și cele patru parcuri solare din complexul energetic Oltenia — la Ișalnița, Tismana și Rovinari — însumând circa 550 MW, pentru care primul lot de 800.000 de panouri fotovoltaice a ajuns deja la fața locului. La acestea se adaugă facilitatea hibridă solar-stocare Stalpu 2, deja în operare de probă, și un sistem BESS de 40 MW/80 MWh pe care PPC Renewables îl instalează la parcul eolian Corugea, de 70 MW. La nivel național, pipeline-ul de proiecte de stocare a depășit deja 9 GW, cu peste 2 GW estimate să devină operaționale până la finalul lui 2026.

Ce înseamnă toate astea

Poziția de lider a României în această tranșă a Fondului de Modernizare nu e un accident izolat, ci reflectă un tipar care se conturează de câțiva ani: țara a mizat consistent pe stocare de energie ca piesă lipsă din propria tranziție energetică, exact în perioada în care capacitatea solară crește rapid și are nevoie de un loc unde să fie „parcată” energia produsă la vârf de zi. Dacă pipeline-ul de peste 9 GW de proiecte de stocare se materializează la ritmul anunțat, România ar putea ajunge, într-un interval surprinzător de scurt, printre exemplele est-europene de referință pentru integrarea regenerabilelor la scară — exact rolul pe care finanțarea UE pare pregătită să-l susțină.