Rundă Hardware — 30 iunie 2026: RAM scumpește 50%, Intel atacă NVIDIA fără HBM și controversa Majorana 2

Trei știri de hardware care definesc ultimele zile ale lunii iunie 2026: memoria RAM intră într-o spirală de prețuri fără precedent, Intel lansează o alternativă la NVIDIA special construită pentru criza actuală, iar Microsoft prezintă un cip cuantic controversat cu o țintă revizuită radical.

RAM scumpește cu 50% în Q3 2026 — fără ameliorare până în 2028

Un raport publicat de banca de investiții Jefferies pe 28–29 iunie 2026 lansează un semnal de alarmă pentru întreaga industrie tech: prețurile memoriei RAM vor crește cu 40–50% în Q3 2026 față de Q2, urmate de un alt salt de 30–40% în Q4. În 2027, creșterile anuale vor continua la 40–45%, iar o ameliorare reală (de 15–20%) nu se va vedea decât în 2028.

Cifrele concrete arată amploarea crizei: prețul unui cip DDR5 a sărit de la $6,84 în septembrie 2025 la $27,20 în decembrie 2025 — o creștere de 297% în trei luni. Un kit de 32 GB DDR4 costa $60–90 în octombrie 2025 și a ajuns la $150–180 în ianuarie 2026. HP a raportat că memoria reprezintă acum 35% din costul de construcție al unui PC, față de 15–18% anterior. Xiaomi avertizează că smartphone-urile companiei vor scumpi cu 20–30%.

Cauza principală: HBM-ul (High Bandwidth Memory) necesar pentru serverele AI de generație nouă — NVIDIA Vera Rubin, GB200 — consumă capacitățile de producție pe wafer care altfel ar genera DRAM convențional. Iar Samsung și SK Hynix, care controlează împreună 70% din piața globală DRAM, au refuzat explicit să extindă capacitatea de producție, preferând să prioritizeze profitabilitatea în loc de volum. Rezultatul: o criză structurală cu orizont de rezolvare în 2028.

Intel Crescent Island — 480 GB memorie fără HBM, avantajul perfect pentru criza actuală

Tocmai în contextul crizei de HBM, Intel a prezentat la Computex 2026 (2–5 iunie, Taipei) un GPU de inferență AI cu o caracteristică-surpriză: nu folosește HBM.

Crescent Island, construit pe arhitectura Xe3P — prima generație Intel dedicată exclusiv inferenței, nu trainingului — folosește LPDDR5X în loc de HBM4. Configurația de referință oferă 160 GB, dar partenerii pot livra variante cu până la 480 GB LPDDR5X — o capacitate brută care depășește atât NVIDIA Vera Rubin, cât și AMD MI450X.

Avantajele practice sunt imediate: TDP de 350W și form factor PCIe standard înseamnă că Crescent Island poate fi instalat în servere existente 4U/5U, fără upgrade-uri de răcire lichidă sau infrastructură specială de alimentare — exact opusul platformelor NVIDIA care cer rack-uri dedicate. Suportă tipuri de date de la FP4 (inferență AI) până la FP64 (calcul științific).

Intel nu a publicat deocamdată cifre FLOPS pentru comparație directă. Customer sampling este planificat pentru H2 2026, cu venituri comerciale semnificative abia în 2027. Clienții vizați: cloud providers de dimensiune medie și companii enterprise — nu hyperscalerii care au deja contracte multianuale cu NVIDIA.

Microsoft Majorana 2 — salt cuantic imens, dar cu semne de întrebare

Pe 2 iunie 2026, la Microsoft Build din San Francisco, compania a anunțat Majorana 2 — un cip cuantic bazat pe qubiți topologici de 1.000 de ori mai fiabili față de generația anterioară (Majorana 1). Durata medie de viață a unui qubit a ajuns la 20 de secunde, cu un record individual de 1 minut.

Inovația tehnică centrală: înlocuirea aluminiului cu plumbul ca superconductor. Plumbul reduce perturbațiile cauzate de radiațiile cosmice și de zgomotul termic — o sursă majoră de erori în calculul cuantic. Chipul a fost proiectat parțial cu ajutorul Microsoft Discovery, platforma proprie de AI agentiv. Pe baza acestor progrese, Microsoft și-a redus ținta pentru un calculator cuantic scalabil de la 2033 la 2029.

Nu toată lumea este convinsă. Fizicianul Henry Legg și mai mulți experți independenți au ridicat obiecții tehnice serioase: articolul Microsoft prezintă doar măsurători Z (paritate pe un singur fir de fază), lipsind măsurătorile X — esențiale pentru a demonstra că dispozitivul funcționează efectiv ca qubit topologic real, nu doar ca un conductor cu proprietăți similare. Scientific American, Science.org și ScienceNews au titrat că „Microsoft dublează pe afirmații controversate". Compania a respins formal toate criticile și și-a apărat rezultatele.

Situația actuală: Majorana 2 este fie cel mai important pas din istoria calculului cuantic, fie o afirmație prematură deghizată în anunț de produs. Răspunsul definitiv va veni din verificările independente pe care comunitatea academică le-a solicitat explicit.