SpaceX a lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă, la 00:47 ora României, al 15-lea zbor de test al Starship, cea mai mare rachetă construită vreodată, cu cel mai ambițios obiectiv de până acum: să recupereze ambele trepte, prinse de brațele turnului de lansare. Pentru navă, misiunea a mers bine de la un capăt la altul: a ajuns pe orbită și a lansat 26 de sateliți Starlink de generație nouă. Treapta de jos, însă, nu a mai fost prinsă și a explodat deasupra oceanului. Partea cea mai grea a venit sâmbătă seara: nava s-a întors la baza din Texas și a fost prinsă de turn la 23:20, ora României, o premieră pentru SpaceX.

Actualizare, 14 noiembrie, seara: nava a fost prinsă de turn, o premieră pentru SpaceX

Ship 42 s-a întors la Starbase și a fost prinsă de brațele turnului de lansare sâmbătă, 14 noiembrie, la 23:20, ora României (21:20 UTC), la aproximativ 22 de ore și jumătate după lansare. E prima navă Starship prinsă de turn: până acum, SpaceX prinsese astfel doar treapta de jos, Super Heavy. A fost și cea mai lungă misiune Starship de până acum.

Nava a început coborârea în atmosferă după 14 ocoluri ale Pământului, la 22 de ore de la lansare. Înainte de reintrare, Dan Huot spunea că „plăcile scutului termic arată bine”. După prindere, SpaceX a scris: „Mechazilla prinde Starship! Felicitări întregii echipe SpaceX pentru această realizare incredibilă!” Mechazilla e porecla turnului cu brațe.

Partea nereușită a zborului rămâne treapta de jos. Elon Musk a scris pe X că Booster 22 avea „puțin prea puțin combustibil”, unul dintre motivele pentru care prinderea a fost anulată, pe lângă problema de ghidare detectată de sisteme. Înainte de lansare, Musk estima șansele de a prinde nava din prima încercare la „cel puțin 50 sau 60 la sută”.

Cum a decurs zborul

  • Lansarea: la 00:47, ora României, în noaptea de vineri spre sâmbătă (16:47 ora locală), de pe a doua rampă de lansare de la Starbase, în Texas. Au zburat treapta Booster 22 și nava Ship 42, ambele din generația Block 3.
  • Treapta de jos: a fost aprobată inițial pentru prinderea în turn, dar a renunțat după ce sistemele de ghidare, navigație și control au detectat o problemă. A fost deviată spre larg, în Golful Mexic, iar sistemul de autodistrugere s-a activat imediat după oprirea motoarelor.
  • Nava: a ajuns pe orbită și a lansat toți cei 26 de sateliți Starlink V3. Trei dintre ei au camere, ca să inspecteze scutul termic al navei.
  • Starea navei: la câteva ore după lansare, purtătorul de cuvânt SpaceX Dan Huot spunea că „toate sistemele de la bordul Ship 42 sunt normale”.

Cum era planificată întoarcerea navei

Planul era ca nava să facă aproximativ 14 ocoluri ale Pământului, apoi să-și aprindă motoarele ca să coboare de pe orbită și să revină la Starbase, unde turnul urma s-o prindă din zbor. Recuperarea ambelor trepte în același zbor rămâne pentru o misiune viitoare, după pierderea treptei de jos. SpaceX avea și planuri de rezervă: o coborâre mai devreme, în largul Hawaii sau al Chile, sau o amerizare în Golful Mexic dacă prinderea era anulată.

Zborul a bătut recordul pentru cea mai lungă misiune Starship, deținut de zborul 14. Atunci, nava ajunsese tot pe orbită și lansase toți sateliții, dar amerizase în Pacific, iar treapta de jos coborâse în Golful Mexic.

De ce contează

Ideea Starship e ca racheta să fie complet reutilizabilă, ca un avion: ambele trepte să se întoarcă la bază, să fie realimentate și să zboare din nou. Dacă reușește, costul unei lansări scade drastic. Pentru SpaceX, câștigul cel mai apropiat ține de Starlink: un singur Starship poate duce până la 60 de sateliți Starlink V3, de circa 20 de ori mai mult decât o rachetă Falcon 9. SpaceX spune că zborul de vineri adaugă rețelei până la 26 de terabiți pe secundă de capacitate, iar Elon Musk a spus că viitoarele zboruri ar putea adăuga peste 50 de terabiți.

Starlink, care are deja peste 11.000 de sateliți activi, e principala sursă de profit a SpaceX, iar compania spune că vrea ca Starlink să ajungă la „51% din internet”. Pentru utilizatorii din România, mai mulți sateliți înseamnă în timp viteze mai bune și rețele mai puțin aglomerate, mai ales în zonele fără fibră optică, unde Starlink e una dintre puținele variante de internet rapid. Starship e și vehiculul ales de NASA pentru a duce astronauți pe Lună.

Analiștii William Blair, citați de CNBC, scriau înainte de lansare că, „chiar dacă prinderea din această seară nu reușește, o întârziere de câteva luni nu are mari consecințe”. Ei estimează că SpaceX e „probabil cu un deceniu înaintea concurenților” la reutilizarea rachetelor.

Pasul următor pentru SpaceX: prinderea ambelor trepte în același zbor și refolosirea unei nave deja prinse, adică exact ce ar face Starship o rachetă complet reutilizabilă.

Surse: CNBC (13 noiembrie: ora lansării, prinderea ratată a treptei de jos și amerizarea, cei 26 de sateliți Starlink V3, capacitatea de 60 de sateliți față de Falcon 9, cei peste 11.000 de sateliți activi, obiectivul de 51% din internet, citatele William Blair), Wikipedia (pagina zborului 15: Booster 22 și Ship 42 din generația Block 3, ora lansării în UTC, rampa 2, sistemul de autodistrugere, sateliții cu camere, cele 14 ocoluri, ora planificată și ora reală a prinderii navei, durata misiunii, mesajul SpaceX de după prindere, estimarea lui Musk despre șanse, variantele de rezervă, recordul de durată și rezultatul zborului 14) și Starlust (actualizări live: problema de ghidare, navigație și control, declarația lui Dan Huot, capacitatea de 26 de terabiți, declarația lui Elon Musk, reintrarea după 14 ocoluri, starea scutului termic și explicația lui Musk despre combustibilul treptei de jos). Rolul Starship în programul lunar al NASA și explicațiile pentru utilizatorii din România sunt ale redacției.

📰 IT News
← Toate articolele
💬 Comentarii

Fii primul care comentează acest articol!

✍️ Lasă un comentariu
2 + 2 = ?