Timp de aproape cinci decenii, numele IBM a fost sinonim cu calculatorul. Nu era o companie de calculatoare — era industria calculatoarelor. Bănci, guverne, armate, universități — toți cumpărau IBM. Povestea ascensiunii, apogeului și retragerii strategice a IBM este, în esență, istoria computerului modern.
Origini: mașini de numărat și cartele perforate
IBM nu a început cu calculatoare. În 1911, prin fuziunea a trei companii mici, s-a format Computing-Tabulating-Recording Company (CTR) — vindea cântare comerciale, cronometre industriale și, cel mai important, mașini de tabelare cu cartele perforate.
În 1914, compania l-a angajat pe Thomas J. Watson Sr. ca director general. Watson a transformat o companie mediocră într-un colos: a instruit agenți de vânzări cu costum, cravată și motto-ul THINK (gândește) și, în 1924, a redenumit compania International Business Machines — IBM.
Decizia care a lansat IBM în stratosferă: contractul cu administrația Roosevelt pentru recensământul american din 1935. IBM a construit mașinile care procesau datele pentru milioane de americani — o demonstrație publică impresionantă de putere computațională.
Era mainframe-urilor: IBM dictează industria
Postbelic, IBM a intrat agresiv în calculatoarele electronice. IBM 701 (1952) — primul calculator științific comercial — a fost vândut în 19 exemplare: NASA, Lockheed, Boeing, Departamentul Apărării. Nu era vândut — era închiriat cu 15.000 dolari/lună. Modelul de business era genial: IBM controla hardware-ul, service-ul și software-ul.
IBM 650 (1954) a devenit primul calculator produs în masă din lume — aproape 2.000 de unități, față de zecile produse de competitori. Dacă cumpărai un calculator, cumpărai IBM.
Apogeul erei mainframe a venit în 1964 cu IBM System/360 — cel mai ambițios proiect din istoria industriei la acea dată. IBM a investit 5 miliarde de dolari în dezvoltare — mai mult decât costase proiectul Manhattan — a angajat 60.000 de oameni noi și a construit fabrici pe 3 continente.
System/360 era o familie de calculatoare complet compatibile între ele, scalabile de la biroul mic la centrul de date al guvernului federal. A definit conceptul de arhitectură de calculator — ideea că același set de instrucțiuni poate rula pe hardware diferit. Conceptul stă la baza tuturor calculatoarelor moderne.
„IBM nu e o companie de calculatoare. Este o companie de servicii care se întâmplă să producă calculatoare." — Thomas J. Watson Jr.
Deceniile de dominație: „Nobody ever got fired for buying IBM"
În anii '60–'70, IBM controla peste 70% din piața mondială de calculatoare. Competitorii erau numiți ironic Snow White and the Seven Dwarfs — IBM era Albă ca Zăpada, ceilalți șapte (Burroughs, UNIVAC, NCR, CDC, Honeywell, GE, RCA) erau pitici prin comparație.
Expresia „Nobody ever got fired for buying IBM" — nimeni nu a fost concediat vreodată că a cumpărat IBM — rezuma perfect poziția companiei: era alegerea sigură, de necontestat. Directorul IT care alegea altceva își risca cariera.
Guvernul american a deschis în 1969 un proces antitrust care a durat 13 ani, fără rezultat concret. IBM era prea mare pentru a fi dezmembrată.
1981: IBM PC — victoria care a plantat germenii înfrângerii
În loc să construiască totul in-house, IBM a creat o echipă separată în Boca Raton, Florida, și le-a dat libertate maximă: folosiți componente off-the-shelf, livrați într-un an. Echipa a ales procesorul Intel 8088 și un sistem de operare de la o firmă mică numită Microsoft.
Decizia fatală: IBM a publicat specificațiile tehnice complete ale PC-ului, creând o arhitectură deschisă. Compaq a copiat BIOS-ul legal prin reverse engineering în 1982 și a lansat primul IBM-compatible clone. Au urmat zeci de producători asiatici. Prețurile au scăzut dramatic. IBM a pierdut controlul propriului standard.
Ironia istoriei: IBM a creat calculatorul personal de masă — dar nu a reușit să profite de revoluția pe care a declanșat-o. Microsoft și Intel au luat partea leului. IBM vindea hardware cu marje mici, înconjurată de clone mai ieftine.
1993: 8 miliarde pierderi și reinventarea
În 1992–93, IBM a înregistrat pierderi record de 8 miliarde de dolari — la acea dată, cel mai mare deficit financiar al oricărei companii americane din istorie. Concedierea a 60.000 de angajați — un sacrilegiu pentru IBM, unde angajații erau considerați „pe viață" — a șocat America corporatistă.
Salvarea a venit prin outsiderul Lou Gerstner, fost director la RJR Nabisco, fără nicio experiență în IT. Prima sa decizie: nu vom vinde IBM pe bucăți. A doua: IBM devine o companie de servicii IT. Strategia a funcționat.
2005: Vânzarea ThinkPad — retragerea din hardware
Pe 1 mai 2005, IBM a vândut divizia de calculatoare personale — inclusiv legendarul brand ThinkPad — companiei chineze Lenovo pentru 1,75 miliarde de dolari.
ThinkPad, lansat în 1992, era considerat cel mai bun laptop de business din lume: robustețe militară, tastatură de neegalat, trackpoint-ul roșu iconic. Dar nu mai era profitabil — marjele la laptopuri coborâseră sub 5%, incompatibile cu modelul de business pe care Gerstner îl construise.
IBM ieșea complet din hardware-ul de larg consum. Rămânea în mainframe-uri — o nișă profitabilă, inaccesibilă clonelor — și, tot mai mult, în servicii, consultanță și cloud.
IBM astăzi: supraviețuitorul care a văzut totul
IBM are 115 ani și este una dintre puținele companii tech fondatoare care există și este relevantă. Astăzi IBM este cunoscut pentru:
- Mainframe-uri IBM Z — procesează 70% din tranzacțiile financiare globale
- IBM Cloud — locul 4 pe piața cloud mondial
- Watson AI — celebru după victoria la Jeopardy! (2011)
- Red Hat — cumpărat în 2019 cu 34 miliarde dolari, principalul distribuitor Linux enterprise
- Cercetare — 31 de ani consecutivi lider în brevete în SUA
„IBM a supraviețuit nu pentru că a rămas aceeași, ci pentru că s-a reinventat de fiecare dată când lumea s-a schimbat." — Arvind Krishna, CEO IBM
Ironia supremă a istoriei: calculatoarele personale pe care IBM le-a abandonat ca nerentabile au devenit industria de trilioane de dolari a secolului XXI — iar IBM nu mai are nicio bucată din ea. Mainframe-urile pe care toți le considerau moarte în 1993 rulează și astăzi tranzacțiile bancare ale lumii.
Grafic: creat original pentru viITorultau.ro
Fii primul care comentează acest articol!