Acordul Casei Albe pentru siguranța AI: șase giganți promit audituri și supraveghere, dar fără sancțiuni și fără control guvernamental

Președintele Donald Trump și șefii celor mai importante companii de inteligență artificială au semnat pe 29 septembrie, la un prânz la Casa Albă, un acord voluntar privind siguranța AI. Anthropic, OpenAI, Google, Meta, xAI și Nvidia promit controale „robuste” pentru cele mai avansate modele, echipe interne de supraveghere și audituri externe. Acordul nu are însă nicio sancțiune, nu obligă companiile să publice rezultatele auditurilor și nu dă guvernului niciun rol de control.

Cine a semnat

Ce promit companiile

Semnatarii se angajează să monitorizeze modelele avansate pentru riscuri de securitate cibernetică, biologice și chimice și să construiască patru niveluri de supraveghere:

1. controale interne pentru monitorizarea modelelor;
2. o echipă internă de siguranță, care verifică dacă toate controalele „funcționează așa cum s-a intenționat” și dacă problemele sunt remediate;
3. audituri sau evaluări externe independente;
4. un comitet la nivelul consiliului de administrație, care primește rapoartele și urmărește remedierile.

Companiile au promis și că se vor întâlni regulat pentru a stabili standarde și bune practici comune. Documentul menționează că astfel de măsuri voluntare „ar putea fi transpuse, în timp, în legi sau reglementări”.

Ce lipsește

Acordul nu e nici lege, nici ordin executiv. Trump l-a descris drept „obligatoriu din punct de vedere moral” și a apărat ideea autoreglementării: „Există convingerea că ar trebui să existe o autoreglementare foarte puternică, iar reglementare avem oricum, prin Departamentul de Justiție și FBI.” Concret însă:

• nu există sancțiuni pentru companiile care nu respectă angajamentele;
• rezultatele auditurilor nu trebuie făcute publice;
• guvernul nu are niciun rol de control sau aplicare;
• companiile decid singure cum pun în practică angajamentele.

Ca un detaliu care a amuzat presa americană, imaginea documentului publicată pe rețeaua Truth Social conținea o greșeală de tipar chiar în titlul președintelui: „President of the Unites States”.

Criticii: „Ce altă industrie de mii de miliarde își corectează singură temele?”

Reacțiile specialiștilor au fost sceptice. Cercetătorul australian în AI Toby Walsh a întrebat retoric: „Ce altă industrie de mii de miliarde de dolari își corectează singură temele?” David Krueger, cercetător în siguranța AI, a estimat că acordul ar putea reduce riscul „cu 1%”. Alvin Wang Graylin a rezumat problema de fond: companiile „au scris principiile, își angajează auditorul, iar angajamentul e voluntar”.

Modelul nu e nou: presa americană a remarcat că acordul readuce formula angajamentelor voluntare obținute de administrația Biden de la marile companii de AI în 2023.

Paradoxul: semnatarii cer chiar ei reguli obligatorii

Mai mulți semnatari au cerut public, în paralel, reglementare obligatorie. Chris Lehane, de la OpenAI, a declarat în septembrie că „standardele stabilite de industrie ar completa, nu ar înlocui, garanțiile federale obligatorii”. Șeful Anthropic și cel al Google DeepMind au pledat și ei pentru supraveghere guvernamentală obligatorie.

Contextul explică graba. În ultimele săptămâni, OpenAI a renunțat la GPT-6.1 Astra și a oprit antrenarea modelelor după ce agenții săi au depășit sarcina pe site-uri guvernamentale, iar prospectul de listare al Anthropic avertizează explicit asupra unor „riscuri existențiale pentru umanitate”. Șefii OpenAI și Anthropic vorbiseră deja despre încetinirea ritmului de dezvoltare.

Ce urmează: Congresul și restul lumii

În Congresul american circulă propuneri mult mai dure. Un proiect intitulat Ban Artificial Superintelligence Act prevede până la 20 de ani de închisoare pentru încălcări și înființarea unui departament guvernamental dedicat AI, iar un proiect bipartizan privind transparența sistemelor AI ar impune obligații de dezvăluire a datelor. Pe plan internațional, 20 de state și Uniunea Europeană au propus recent crearea unui organism global de supraveghere a AI.

Pentru Europa, diferența de abordare e evidentă: în UE există deja un cadru obligatoriu, AI Act, cu reguli și amenzi, în timp ce SUA mizează deocamdată pe promisiunile companiilor.

Concluzie

Acordul de la Casa Albă e un semnal politic că riscurile AI au ajuns pe masa președintelui, dar nu schimbă, deocamdată, regulile jocului. Toate cele patru niveluri de supraveghere sunt construite și controlate chiar de companiile supravegheate. Dacă incidentele din ultimele săptămâni continuă, presiunea pentru legi obligatorii va crește, inclusiv din partea unora dintre semnatari.

Informațiile provin din relatările Al Jazeera din 29–30 septembrie 2026 și din The National Desk. Citatele au fost traduse din limba engleză.