Bitdefender și ING Bank România au testat timp de opt luni un sistem care face „cumpărături de probă” în magazinele online suspecte, ca să afle cine încasează, de fapt, banii. Proiectul se numește Honeycards: un agent AI construit de Bitdefender cumpără din magazinele suspecte cu un card emis special pentru asta, iar ING verifică apoi comerciantul care a primit plata. Rezultatul, după datele interne ale celor două companii: 191 de comercianți suspecți puși sub monitorizare, 404 clienți protejați și tranzacții frauduloase de peste 121.000 de lei oprite înainte să plece banii din cont.
Anunțul vine chiar în perioada Black Friday, când magazinele false apar cel mai des, cu reduceri prea frumoase ca să fie adevărate.
De ce e greu să prinzi un magazin fals
Un magazin fals arată, de multe ori, impecabil: pagini de produs bine făcute, coș de cumpărături care funcționează, formular de plată realist. Doar din ce vezi pe ecran nu poți afla cine primește banii. Aici apare problema pe care proiectul încearcă s-o rezolve: firma de securitate vede site-ul, banca vede plata, dar niciuna nu vede ambele capete.
„Companiile de securitate cibernetică și băncile văd fiecare o parte a aceleiași fraude”, spune Cătălina Albișteanu, vicepreședinte pentru produse în divizia pentru consumatori a Bitdefender.
Cum funcționează Honeycards
- Bitdefender găsește magazinul suspect și trimite agentul AI să navigheze pe site ca un client obișnuit.
- Agentul face o comandă de test cu un „honeycard”, un card emis special pentru proiect. Numele vine de la „honeypot”, capcana folosită în securitate ca să atragi atacatorii.
- ING vede cine încasează plata, verifică comerciantul și îl compară cu alte informații pe care le are.
- Comerciantul confirmat poate fi blocat, iar plățile clienților către el sunt oprite înainte să ajungă banii la escroci.
„AI-ul ne ajută să câștigăm viteză, iar verificarea umană ne ajută să luăm decizia corectă”, explică Alin Becheanu, șeful departamentului de monitorizare și prevenire a fraudelor de la ING Bank România.
Rezultatele pilotului
| Indicator | După opt luni |
|---|---|
| Comercianți suspecți identificați | 191, puși sub monitorizare |
| Clienți protejați | 404 |
| Tranzacții frauduloase oprite | peste 121.000 de lei |
| Rata maximă de detecție | 94,44%, atinsă în a doua lună |
Sistemul a găsit și site-uri despre care nu existau încă plângeri de la clienți. Toate cifrele provin din datele interne ale pilotului, nu dintr-un audit independent.
Ce se întâmplă cu datele tale
- Cumpărăturile de test se fac doar cu cardurile emise pentru proiect. Nu sunt folosite carduri sau date ale clienților reali.
- Sistemul nu analizează ce cumpără clienții ING.
- Sunt prelucrate doar informațiile despre comercianți, cât e nevoie pentru verificare, cu respectarea regulilor de protecție a datelor și a secretului bancar.
Un comerciant semnalat nu e blocat automat. Uneori, escrocii folosesc serviciile unui comerciant legitim ca să testeze carduri furate, așa că fiecare caz e verificat separat și analizat de oameni. Aspectul unui site nu e, singur, un motiv de blocare. Numele comercianților verificați nu sunt făcute publice.
Ce urmează
Cele două companii iau în calcul extinderea proiectului la alte metode de plată, alte piețe și alte bănci, dar nu au dat un calendar. Deocamdată, protecția funcționează doar pentru plățile cu cardurile ING.
Cum te ferești singur de magazinele false
Indiferent de banca la care ai cont, câteva verificări rapide te pot scuti de o pierdere:
- Caută datele firmei în josul paginii: denumire, cod fiscal (CUI), adresă. Le poți verifica gratuit pe site-ul Ministerului Finanțelor sau al Registrului Comerțului. Lipsa lor e un semnal de alarmă.
- Fii atent la domeniu: o literă în plus sau o terminație neobișnuită (de exemplu, numele unui magazin cunoscut urmat de „-reduceri.shop”) indică adesea o copie.
- Plătește cu cardul, nu prin transfer bancar sau prin aplicații de transfer. La plata cu cardul poți cere băncii să conteste tranzacția, procedura numită chargeback.
- Folosește un card virtual sau unul cu limită mică pentru cumpărăturile de la magazine noi.
- Nu te grăbi: un cronometru care numără invers sau mesajul „au mai rămas doar 2 bucăți” sunt trucuri clasice.
Mai multe sfaturi găsești în ghidul nostru de Black Friday.
Surse: Zona IT (comunicatul din 11 noiembrie: cum funcționează proiectul, magazinele false greu de recunoscut, rezultatele după opt luni, site-urile fără plângeri, protecția datelor, verificarea umană și comercianții legitimi folosiți pentru testarea cardurilor, extinderea, declarațiile Cătălinei Albișteanu și ale lui Alin Becheanu) și Forbes România (aceleași rezultate și declarații, cifrele din datele interne ale pilotului, nepublicarea comercianților verificați). Explicația despre numele „honeypot”, limitarea la plățile cu carduri ING și sfaturile de protecție sunt ale redacției.
Fii primul care comentează acest articol!