Acum două zile scriam despre rețeaua electrică din România care nu ține pasul cu boom-ul solar și eolian. Cifrele noi arată o parte mai puțin discutată a aceleiași povești: pe segmentul stocării, România a ajuns, surprinzător, într-o poziție de lider european — cu o treime dintre prosumatori care au deja baterii instalate și un stat care tocmai a mutat bani direct de la subvențiile pentru panouri către subvențiile pentru stocare.
De la panouri, la baterii: 76 de milioane de euro redirecționați
În luna mai 2026, guvernul a anunțat redirecționarea a 76 de milioane de euro din fondurile alocate inițial subvențiilor pentru panouri fotovoltaice către subvenții pentru sisteme de stocare (baterii). Decizia recunoaște, practic, o problemă pe care am detaliat-o și în articolul de acum două zile: instalarea de panouri fără stocare proporțională produce energie care nu poate fi nici folosită la vârf, nici păstrată pentru mai târziu.
Măsura se adaugă programului Casa Verde Baterii, administrat de AFM (Administrația Fondului pentru Mediu), cu un buget de 400 de milioane de lei pentru 2026 — ghidul de finanțare a fost aprobat prin ordin de ministru și publicat în Monitorul Oficial nr. 775, pe 14 septembrie 2026. Programul oferă finanțare de până la 15.000 de lei pentru baterii de minimum 10 kWh, dedicat în special prosumatorilor care au deja panouri instalate și vor să adauge stocare ulterior.
Cifrele adopției: o treime dintre prosumatori au deja baterii
Efectul se vede deja în date: la jumătatea anului 2026, aproximativ o treime dintre prosumatorii români aveau baterii instalate — un procent neobișnuit de mare pentru o piață care, până în 2022, aproape nu avea deloc stocare rezidențială. Capacitatea națională de stocare a ajuns la aproape 2.000 MWh și circa 1.000 MW putere instalată. Numărul de prosumatori a crescut constant de la criza energetică din 2022 — aproximativ 330.000 de români și-au instalat panouri fotovoltaice de atunci, iar instalările noi de capacitate solară au crescut cu 45% în 2025 față de anul anterior.
Proiectul Ogrezeni, la scară europeană
Cel mai mare proiect din portofoliul românesc de stocare a crescut și el: parcul hibrid de la Ogrezeni, județul Giurgiu, va combina o capacitate solară de 762 MW cu 1 GWh de stocare în baterii — o cifră care îl plasează printre cele mai mari sisteme combinate de producție solară și stocare din Europa, la finalizarea estimată pentru 2027.
Contextul european: 37 GW azi, 150 GW necesari până în 2030
Poziția României capătă și mai multă greutate în context european. Uniunea Europeană estimează că va avea nevoie de aproximativ 150 GW de capacitate de stocare în baterii până în 2030, ca să poată gestiona eficient producția tot mai mare din surse regenerabile — dar capacitatea instalată la nivelul UE, la finalul lui 2025, era de doar 37 GW. Diferența explică și de ce piețele europene mai avansate în regenerabile decât România se confruntă cu un fenomen aparent paradoxal: ore cu prețuri negative ale energiei, când producția depășește cererea și rețeaua nu poate absorbi surplusul. Germania a înregistrat o creștere de 33% a orelor cu preț negativ în prima jumătate a lui 2026, față de aceeași perioadă din 2025, iar Spania — o creștere de 237%. Practic, faptul că România a instalat regenerabile mai târziu decât Germania sau Spania îi permite acum să evite o parte din greșelile de sincronizare rețea-stocare pe care aceste piețe le-au făcut deja.
Ce înseamnă asta pentru tine
Dacă ești deja prosumator și te gândești la o baterie, programul Casa Verde Baterii (400 milioane lei, până la 15.000 lei/gospodărie) e activ chiar acum, cu ghidul publicat pe 14 septembrie. Pentru consumatorii fără panouri proprii, efectul e mai indirect, dar real pe termen mediu: cu cât rețeaua națională absoarbe mai eficient producția regenerabilă prin proiecte precum Ogrezeni, cu atât scade riscul vârfurilor de preț de tipul celor discutate în articolul despre rețeaua electrică — deși, așa cum arătam atunci, decalajul dintre capacitatea instalată și cea livrată efectiv rămâne, pentru moment, o realitate.
Concluzie
Cele două povești — rețeaua rămasă în urmă și stocarea care avansează rapid — nu se contrazic, ci descriu aceeași tranziție, văzută din unghiuri diferite. România a instalat regenerabile rapid, a lovit din plin limitele rețelei și ale stocării, iar acum corectează cursul prin redirecționarea fondurilor exact spre veriga lipsă. Dacă ritmul actual de creștere a stocării se menține, iar proiecte precum Ogrezeni intră în funcțiune conform planului în 2027, decalajul dintre cei 19 GW instalați și energia efectiv utilizabilă din articolul precedent ar putea începe să se închidă mai devreme decât în alte piețe europene care au pornit cu un avans, dar fără aceeași atenție la stocare.
Datele provin din relatarea Digi24 (1 septembrie 2026) și din ghidul oficial al programului Casa Verde Baterii, publicat în Monitorul Oficial nr. 775 din 14 septembrie 2026. Cifrele europene despre orele cu preț negativ provin din aceeași analiză de piață citată de Digi24.
Fii primul care comentează acest articol!