Stocarea de energie devine obligatorie pentru prosumatori: 250 milioane € de la stat și noua lege care schimbă regulile în România

Guvernul a aprobat două scheme de finanțare, în valoare totală de 250 de milioane de euro din Fondul de Modernizare, destinate contoarelor inteligente și stocării de energie prin baterii — chiar în perioada în care o nouă lege a prosumatorilor intră în vigoare și schimbă radical regulile jocului: stocarea în baterii nu mai este un moft, ci devine strategie națională.

Două scheme, 250 de milioane de euro

Banii merg către operatorii de distribuție concesionari — Distribuție Energie Electrică România, Delgaz Grid, Rețele Electrice România și Distribuție Oltenia — și se împart în două direcții distincte.

Prima schemă finanțează instalarea a peste 800.000 de contoare inteligente, cu scopul de a factura consumul real și de a reduce pierderile tehnice și frauda din rețea. A doua schemă e mai interesantă pentru prosumatori: finanțează unități autonome de stocare cu o capacitate cumulată de minimum 2.174 MWh, alocate printr-o licitație competitivă în care câștigă cel mai mic preț pe MWh instalat. Plafonul de subvenție e de 69.000 € pe MWh, cu un maxim de 15 milioane de euro pe companie — suficient pentru proiecte mijlocii, nu pentru un singur jucător care să acapareze tot bugetul.

Legea prosumatorilor se schimbă: stocarea devine strategie, nu opțiune

În paralel, o ordonanță de urgență intrată în vigoare în ianuarie 2026 modifică Legea 123/2012 și introduce conceptul de „client activ", alături de prosumatorul tradițional. Practic, orice consumator poate acum să producă și să stocheze electricitate în spațiul propriu, să împartă surplusul cu alții — gratuit sau contra cost —, să vândă energia produsă și să participe în programe de flexibilitate a rețelei.

Miza reală e simplă și se vede în cifre: fără o baterie, un prosumator cu panouri solare pe acoperiș folosește direct doar 30–35% din energia produsă — restul pleacă în rețea la prânz, exact atunci când consumul casnic e scăzut. Cu o baterie, autoconsumul urcă la 80–95%, iar factura scade proporțional. Legea elimină totodată barierele din calea partajării energiei între vecini sau într-o asociație de bloc, introduce acorduri flexibile de conectare la rețea și garantează tratament egal, fără costuri discriminatorii pentru cei care aleg să stocheze. Comunitățile de energie și consumatorii vulnerabili primesc acces explicit la energie regenerabilă partajată — un colț de piață aproape inexistent până acum în România.

De ce acum — contextul mai larg

Anunțul nu vine izolat. Pe 22 iulie, România a devenit deja cel mai mare beneficiar al unei tranșe separate din Fondul de Modernizare, cu 636,9 milioane de euro pentru stocare la scară de rețea și un pipeline național care a depășit 9 GW de proiecte. Programul de 250 de milioane anunțat acum e o piesă suplimentară din același puzzle, orientată explicit spre operatorii de distribuție și spre digitalizarea rețelei, nu spre consumatorul casnic direct.

Pentru prosumatorii individuali, sprijinul rămâne cel promis prin programul AFM Casa Verde Baterii — voucher de până la 15.000 lei pentru cei care vor să adauge o baterie la panourile deja instalate, cu lansare estimată tot în toamna lui 2026. Cele două direcții de finanțare nu se suprapun: una modernizează rețeaua la nivel de operator, cealaltă subvenționează bateria de pe casa fiecărui prosumator — dar amândouă pornesc din aceeași premisă, confirmată acum și de lege: fără stocare, tranziția energetică a României rămâne pe jumătate făcută.

Ce înseamnă pentru un prosumator, concret

Tehnologia din spatele bateriilor moderne de stocare e deja matură — majoritatea instalațiilor noi folosesc chimie LiFePO4 (litiu-fier-fosfat), cu o durată de viață de peste 15 ani și 6.000 de cicluri de încărcare, eficiență de 90–95% și un profil de siguranță net superior altor chimii pe bază de litiu. Combinația dintre această maturitate tehnologică, cadrul legal nou și cele două surse de finanțare face din a doua jumătate a lui 2026 momentul în care stocarea trece, pentru prosumatorul român obișnuit, din categoria „investiție de nișă" în cea de „pas firesc" după instalarea panourilor solare.