Google a trimis pe orbită primul său satelit cu cipuri de inteligență artificială. Prototipul Project Suncatcher, cam cât un frigider, a fost lansat pe 1 octombrie de o rachetă SpaceX Falcon 9 și transportă patru cipuri TPU, aceleași acceleratoare AI pe care Google le folosește în centrele sale de date de pe Pământ. Încă din seara lansării, Google a confirmat intrarea pe orbită și primul contact cu satelitul. E primul pas spre o idee care sună a science-fiction: centre de date AI în spațiu, alimentate direct de Soare.
Satelitul, pe scurt
| Detaliu | Project Suncatcher, prototipul |
|---|---|
| Lansare | 1 octombrie 2026, SpaceX Falcon 9 (misiunea de transport comun Transporter-18) |
| Partener | Planet, compania care operează sateliți de imagistică |
| Cipuri | 4 TPU de generația Trillium, aceeași generație folosită în centrele de date Google |
| Putere | aproximativ 1 kilowatt, din panouri solare |
| Orbită | heliosincronă, la aproximativ 640 km altitudine |
| Ce rulează | modelul AI deschis Gemma, în sesiuni de câte 15 minute |
| Durata misiunii | aproximativ un an |
Ce testează Google
În următoarele săptămâni, Google va colecta date despre cum rezistă cipurile la stresul lansării, la radiațiile din spațiu și la diferențele extreme de temperatură de pe orbită. Satelitul va răspunde la întrebări simple cu modelul Gemma, dar numai câte 15 minute odată. Limita nu e întâmplătoare: după fiecare sesiune, cipurile trebuie să se răcească.
La radiații, Google pleacă cu un avantaj. În testele de la sol, la Universitatea California din Davis, cipurile Trillium au rezistat la o doză de radiații de 15 krad, mult peste cea estimată pentru cinci ani pe orbita țintită. E un rezultat important: arată că cipuri comerciale, nu componente special „călite” pentru spațiu, care cer ani de dezvoltare, ar putea funcționa pe orbită.
Marea problemă: căldura
Pe Pământ, centrele de date se răcesc cu aer și apă. În vid, nici ventilatoarele, nici răcirea cu lichid nu funcționează. Căldura poate fi eliminată doar prin radiație, cu radiatoare mari montate în exteriorul satelitului. Potrivit analizei Futurum, fiecare cip are nevoie de aproximativ 1,3 metri pătrați de radiator. Google numește răcirea „o provocare de cercetare crucială”.
Brandon Lucia, cercetător la Universitatea Carnegie Mellon, atrage atenția și asupra întreținerii: în spațiu, toate problemele obișnuite ale unui centru de date au „costul și complexitatea amplificate de 10 ori, poate de 100 de ori”.
De ce în spațiu
Argumentul principal e energia. „Soarele produce aproape toată energia din sistemul nostru solar. Proiectul acesta înseamnă să găsim cea mai bună cale de a folosi energia solară pentru calculul AI”, explică Travis Beals, coordonatorul proiectului. Pe o orbită heliosincronă, panourile primesc lumină aproape continuu, fără nopți și fără nori.
Momentul e semnificativ. Pe Pământ, centrele de date AI întâmpină o opoziție tot mai mare: doar în SUA, comunitățile locale au blocat 45 de proiecte de 68 de miliarde de dolari într-un singur trimestru, din cauza consumului de curent și apă. Pe orbită nu există vecini care să protesteze.
Viziunea: roiuri de sateliți legați prin laser
Pe termen lung, Google imaginează grupuri de câte 81 de sateliți, care zboară la 100–200 de metri unul de altul, fiecare cu zeci de cipuri TPU, legați prin conexiuni laser de mare viteză. Anul viitor, compania vrea să lanseze încă doi sateliți, ca să testeze legătura dintre ei.
Realitatea economică
Chiar Travis Beals recunoaște că drumul e lung: „Nu văd ca asta să fie mai ieftin în următorii cinci ani. Cred că va dura mai mult.” Cercetările Google arată că lansările ar trebui să coste sub 200 de dolari pe kilogram, pe la mijlocul anilor 2030, pentru ca un centru de date pe orbită să concureze cu unul de pe Pământ. Astăzi, cu rachete Falcon 9 reutilizabile, prețul e de aproximativ 3.600 de dolari pe kilogram. Diferența ar putea fi acoperită doar de rachete mult mai mari și mai ieftine, precum Starship, care tocmai a ajuns pe orbită pentru prima dată, dar, potrivit Futurum, ar fi nevoie de aproximativ 180 de lansări Starship pe an.
Google nu e singurul jucător
Compania Starcloud a lansat încă din noiembrie 2025 un satelit cu un cip Nvidia H100, cu care a făcut primul antrenament AI pe orbită. SpaceX lucrează la proprii sateliți de calcul AI, pe care ar vrea să-i lanseze până în 2028. Interesul nu e întâmplător: SpaceX e deja furnizor de putere de calcul pentru marile companii AI, inclusiv pentru Anthropic, care a semnat cu ea, potrivit prospectului de listare, contracte de până la 84,5 miliarde de dolari. Blue Origin și companii din China lucrează și ele la constelații de calcul orbital.
Concluzie
Suncatcher nu va rula ChatGPT sau Gemini pentru milioane de oameni prea curând: are puterea unui singur server și lucrează câte 15 minute odată. Este însă un test real al unei idei care ar putea schimba harta infrastructurii AI. Dacă cipurile rezistă și răcirea poate fi rezolvată, iar lansările devin destul de ieftine, următoarele centre de date s-ar putea construi nu lângă un oraș, ci deasupra lui.
Informațiile provin din relatarea NPR (preluată de OPB, 1 octombrie 2026), din TechTimes (2 octombrie 2026) și din analiza Futurum Group. Altitudinea a fost convertită din mile. Sursele diferă în privința modelului rulat (Gemma, potrivit NPR, sau Gemini); am folosit varianta NPR.
Fii primul care comentează acest articol!