Panourile fotovoltaice din România, inclusiv cele ale prosumatorilor, au produs 5,168 miliarde kWh în primele opt luni din 2026, cu 47,9% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, centralele nucleare au produs 5,558 miliarde kWh, cu 21,5% mai puțin. Datele sunt provizorii și vin de la Institutul Național de Statistică (INS), pentru perioada 1 ianuarie – 31 august 2026. Solarul a ajuns aproape la nivelul nuclearului: diferența dintre cele două e de doar 390 de milioane kWh.
De unde a venit curentul în ianuarie–august
Producția internă de electricitate a fost de 34,342 miliarde kWh, cu 3,1% mai mare decât anul trecut. Creșterea vine integral din surse regenerabile: solarul, hidrocentralele și eolienele au compensat scăderea de la Cernavodă și din termocentrale.
| Sursă | Producție (mil. kWh) | Variație față de 2025 | Pondere |
|---|---|---|---|
| Termocentrale | 10.338,2 | −5,1% | 30,1% |
| Hidrocentrale | 9.174,4 | +13,5% | 26,7% |
| Nucleare | 5.558,0 | −21,5% | 16,2% |
| Fotovoltaice (inclusiv prosumatori) | 5.168,3 | +47,9% | 15,0% |
| Eoliene | 4.102,7 | +9% | 11,9% |
| Total producție internă | 34.341,6 | +3,1% | 100% |
Solarul a adăugat 1,674 miliarde kWh față de anul trecut, iar hidrocentralele încă 1,092 miliarde kWh. Eolienele au crescut cu 338 de milioane kWh. Ritmul de creștere al solarului s-a accelerat în vară: la jumătatea anului, INS raporta +42,1%, iar după august, aproape +48%. Doar în iulie și august, panourile au produs circa 1,9 miliarde kWh.
Ce s-a întâmplat cu nuclearul
Scăderea de 21,5% nu e o surpriză pentru cine a urmărit Cernavodă anul acesta. Unitatea 2 a fost oprită între 4 și 30 mai, după un defect la un izolator al transformatorului care trimite energia în rețea. Unitatea 1 a intrat în revizie planificată pe 10 mai și a revenit în rețea abia pe 5 iulie. Apoi a venit seceta: din cauza debitului scăzut al Dunării, care nu mai asigura apa de răcire, Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august. Am scris despre oprirea ambelor reactoare în august.
Efectul se vede clar în cifre. În primul semestru, nuclearul scăzuse cu 11,7%. Comparând cele două raportări INS, în iulie și august reactoarele au produs doar circa 1 miliard kWh, aproape la jumătate față de aceleași două luni din 2025. Iar septembrie și octombrie, cu ambele unități oprite, nu sunt încă incluse în statistică.
Nuclearelectrica și-a redus pe 16 octombrie bugetul pe 2026: energia livrată în rețea scade de la 9.080 la 6.743 GWh (−26%), iar profitul net estimat, de la 2,06 la 1,18 miliarde de lei. Bugetul presupune repornirea ambelor reactoare pe 1 noiembrie 2026, dar compania avertizează că data e o estimare. Acționarii votează bugetul rectificat pe 29 octombrie.
Am importat mai puțin și am exportat mai mult
În ciuda problemelor de la Cernavodă, România a importat 11,823 miliarde kWh, cu 6,3% mai puțin decât anul trecut. Exporturile au crescut cu peste 12%. Au contat atât producția regenerabilă mai mare, cât și consumul mai mic.
| Consum final de electricitate | Ianuarie–august 2026 (mil. kWh) | Variație |
|---|---|---|
| Total | 32.023,3 | −4% |
| Economie | 24.714,7 | −1,6% |
| Populație | 7.090,1 | −11,3% |
| Iluminat public | 218,5 | −14,2% |
Consumul gospodăriilor a scăzut cu 11,3%. Cifrele INS nu arată motivul, dar o parte din scădere poate veni din creșterea numărului de prosumatori: curentul produs pe acoperiș și consumat direct în casă nu mai trece prin contor ca energie cumpărată.
Resursele de energie primară au scăzut
La nivelul întregii energii, nu doar al electricității, tabloul e diferit. Resursele de energie primară au scăzut la circa 20,94 milioane tone echivalent petrol. Producția internă a scăzut cu 4,2%, iar importurile cu 8,4%. Importurile de țiței s-au redus cu un sfert, în timp ce importurile de gaze au crescut cu 10,8%, iar cele de produse petroliere, cu 19,6%.
Ce urmează
Pentru întregul an, nuclearul va rămâne mult sub nivelul din 2025, chiar dacă reactoarele repornesc la 1 noiembrie. Solarul, în schimb, intră în lunile cu mai puțin soare, așa că e puțin probabil să depășească nuclearul pe tot anul. Lecția din 2026 e alta: într-un an cu secetă pe Dunăre, regenerabilele și bateriile, care au crescut de peste 8 ori, au acoperit o bună parte din lipsă, iar importurile au scăzut.
Informațiile provin din datele provizorii ale INS pentru ianuarie–august 2026, preluate de Cotidianul (15 octombrie 2026), și din datele INS pentru primul semestru, preluate de Economica.net. Opririle de la Cernavodă: Ziare.com (analiza rezultatelor Nuclearelectrica pe semestrul 1, 17 august 2026) și Curs de guvernare (bugetul rectificat al Nuclearelectrica, 16 octombrie 2026). Ponderile pe surse și producția din iulie–august sunt calculate de redacție pe baza cifrelor INS.
Fii primul care comentează acest articol!