Stocarea în baterii a crescut de peste 8 ori în România: 1.162 MW la 1 octombrie, ținta pentru 2030 e aproape atinsă, dar experții avertizează că bateriile pot și scumpi energia

România a ajuns la 1.162 MW de stocare în baterii și o capacitate de 2.312 MWh, potrivit datelor Transelectrica de la 1 octombrie 2026. Sunt 55 de instalații în funcțiune, unele independente, altele integrate în parcuri solare sau eoliene. În martie 2025 erau doar 12, cu 137,2 MW. Puterea totală a bateriilor înseamnă acum aproximativ 80% din puterea centralei nucleare de la Cernavodă. Iar industria estimează că, până la sfârșitul lui 2027, puterea instalată va fi de peste trei ori mai mare.

Cum a crescut stocarea

Cele două coloane măsoară lucruri diferite, iar presa le amestecă des. Puterea (MW) arată câtă energie poate livra bateria în fiecare moment. Capacitatea (MWh) arată câtă energie poate stoca în total, deci cât timp poate livra acea putere. Raportul de aproximativ 2:1 dintre cifrele actuale înseamnă că bateriile din România pot funcționa la putere maximă în medie circa două ore. Cifrele mai vechi, de exemplu cei 16,2 MW din Planul național pentru energie și climă pe care îi citam în septembrie, sunt mult depășite de ritmul investițiilor.

Ținta pentru 2030, aproape atinsă din 2026

Ritmul a depășit planurile statului. Ministerul Energiei avea ca țintă pentru sfârșitul lui 2030 doar 1.200 MW / 2.400 MWh în baterii, plus 800 MW în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. „Suntem deja aproape de ținta din anul 2030”, a spus luni secretarul de stat Cristian Bușoi, la conferința GET ALIVE! 2026 – BESS din București. Ministerul susține acum ținta propusă de Transelectrica, de 5.000 MW de stocare, baterii și pompaj la un loc. Bușoi a precizat că pompajul probabil nu va fi gata până în 2030 și că se așteaptă ca puterea bateriilor să se dubleze cel puțin până anul viitor, cu sisteme care pot funcționa patru ore.

Asociațiile din industrie, RWEA (energie eoliană) și RPIA (fotovoltaice și stocare), estimează că România va ajunge la aproximativ 2 GW la sfârșitul acestui an și la cel puțin 4 GW la finalul lui 2027. Optimul pentru sistem ar fi de 6–7 GW, cu o durată de cel puțin 3–4 ore, a spus Liviu Gavrilă, vicepreședintele RWEA. Atunci diferența dintre prețul energiei la prânz și cel de seară s-ar reduce semnificativ. Printre proiectele mari aflate în lucru se numără bateria de 918 MWh de la Borzești.

De ce investește toată lumea în baterii

Explicația e diferența de preț dintre ore. La prânz, când panourile solare produc mult, energia se vinde foarte ieftin. Seara, când soarele apune și consumul crește, prețul urcă puternic, iar România ajunge să importe. O baterie cumpără energie ieftină și o vinde scump. Potrivit unui studiu ENTSO-E, asociația operatorilor europeni de transport al energiei, citat de Curs de guvernare, România e pe locul 4 din 24 de țări la profitabilitatea bateriilor, după Ungaria, Bulgaria și Grecia. Bușoi spune că investitori din toată lumea vin la minister aproape săptămânal, iar băncile comerciale finanțează tot mai ușor astfel de proiecte.

Vecinii sunt însă mult înainte. Bulgaria avea în septembrie aproximativ 5,7 GW de baterii, de aproape cinci ori mai mult decât România, iar în iulie și august a exportat energie masiv, România fiind unul dintre principalii cumpărători. „Nu trebuie să ne uităm nici la Bulgaria, nici la Ungaria”, spune totuși Gavrilă: necesarul României trebuie calculat după propriul mix energetic și propriul consum.

Pot bateriile să scumpească energia?

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertizează că bateriile nu produc energie, ci doar o mută în timp, cu pierderi și costuri. Calculul lui, pentru o baterie de 1 MWh care costă 1 milion de lei, amortizată în 10 ani, cu un randament de 85% și încărcată cu energie la 200 lei/MWh, arată cât contează cât de des e folosită:

Chisăliță vede trei greșeli care pot transforma stocarea într-o povară pentru consumatori: proiecte calculate pe diferențele de preț de azi, care se vor micșora pe măsură ce apar tot mai multe baterii; baterii amplasate sau încărcate prost, care aglomerează rețeaua și cer investiții suplimentare; și investiții neprofitabile trecute în facturi prin tarife, scheme de sprijin sau contracte publice scumpe. Mai e și o limită practică: o baterie de 100 MW / 200 MWh livrează putere maximă doar circa două ore, deci nu poate acoperi zile întregi fără vânt și soare. Concluzia lui: România ar trebui să măsoare lei economisiți în sistem, nu doar megawați instalați.

Ce înseamnă pentru tine

Mai multă stocare ar trebui să reducă, în timp, vârfurile de preț de seară și dependența de importuri, cu efect indirect asupra facturilor. Efectul nu e însă automat și depinde de cum sunt plătite aceste investiții. Dacă ești prosumator, bateria de acasă funcționează după aceeași logică: îți permite să folosești seara energia produsă la prânz, în loc să o vinzi ieftin. Programul Casa Verde Baterii oferă până la 15.000 de lei pentru o baterie de cel puțin 10 kWh. Am explicat pe larg de ce boom-ul de energie verde nu se vede încă în factură și cum a ajuns România printre liderii europeni la stocare.

Informațiile provin din datele Transelectrica relatate de Mediafax (situația la 1 octombrie 2026, evoluția din 2025 încoace, comparația cu Bulgaria și analiza lui Dumitru Chisăliță), Agenda Construcțiilor (declarațiile lui Cristian Bușoi din 12 octombrie 2026 și țintele Ministerului Energiei), Economica.net/AGERPRES (estimările RWEA din 1 octombrie 2026) și Curs de guvernare (studiul ENTSO-E). Ilustrația de copertă este generată și nu reprezintă o instalație reală.