Rețeaua electrică din România, la limită: pe 11 august, solarul a acoperit 52% din producția țării

Pe 11 august 2026, la ora 14:20, producția solară din România a atins aproximativ 3.140 MW — 52% din toată energia produsă în țară în acel moment, potrivit datelor platformei AGRONET.ro, citate de presa de specialitate. Cifra confirmă un avertisment tot mai des repetat în ultimele luni: rețeaua electrică națională, construită pentru un flux previzibil, dinspre câteva centrale mari spre consumatori, ajunge la limită atunci când sute de mii de acoperișuri produc simultan curent la prânz.

O singură sursă pentru cifra de 52%, dar tendința e confirmată din mai multe direcții

Cifra de 3.140 MW / 52% vine, până acum, dintr-o singură sursă secundară (mobilissimo.ro, pe baza datelor AGRONET), fără o confirmare independentă directă de la Transelectrica sau ANRE la momentul redactării — de aceea trebuie tratată ca indicativă, nu ca statistică oficială definitivă. Important: în aceeași zi, între orele 11:00 și 21:00, Transelectrica a avut, separat, o eroare tehnică la afișarea publică a datelor de consum și producție, arătând valori clar eronate (8.000 MW consum, 5.873 MW producție), corectate abia la 22:20. Cele două evenimente vin din surse diferite și nu trebuie confundate — eroarea de afișare de la Transelectrica nu confirmă și nu infirmă cifra solară raportată separat.

Câți prosumatori are România și cât pot produce

Cele mai recente date oficiale ANRE (31 mai 2026) arată 346.000 de prosumatori activi, cu o capacitate instalată totală de 3.897 MW. O sursă mai detaliată, din 1 aprilie 2026, indică 302.891 de prosumatori, cu aproximativ 3.533-3.616 MW instalați doar la nivel rezidențial, plus încă circa 3.339 MW în parcuri fotovoltaice — un total de aproape 7.000 MW de capacitate fotovoltaică la nivel național. Dintre prosumatori, aproximativ 72.056 (24%) au deja instalată o baterie de stocare.

De ce contează tensiunea, nu doar cantitatea de curent

Problema tehnică de fond nu e neapărat volumul de energie, ci tensiunea din rețeaua de distribuție. La orele de vârf solar, tensiunea de bază e deja aproape de pragul legal de 253V — orice injecție suplimentară de la panourile fotovoltaice poate depăși acest prag, declanșând automat protecțiile invertoarelor și deconectând prosumatorii de la rețea, chiar dacă soarele bate la fel de tare ca înainte de deconectare. Capacitatea de stocare la nivel național rămâne, deocamdată, modestă: doar 599 MW / 1.129,7 MWh (date din 1 aprilie 2026) — teoretic suficient pentru a susține 1.000 MW de consum timp de aproximativ 68 de minute, nu ore întregi.

Guvernul a aprobat un plan de urgență pentru sectorul electric

Pe 6 august 2026, Guvernul a aprobat un Plan de Pregătire pentru Situații de Risc în sectorul electric, valabil până pe 31 august 2026. Planul prevede un răspuns gradual, aplicat în trepte, doar dacă rețeaua ajunge efectiv în pericol:

1. Folosirea rezervelor tehnice existente
2. Activarea capacităților de rezervă
3. Limitarea exporturilor de energie
4. Reducerea schimburilor transfrontaliere
5. Ultimă soluție: limitarea consumului industrial de mari dimensiuni, cu preaviz de 24 de ore, aplicabilă doar în intervalul orar 19:00-23:00

Documentul precizează explicit că populația, spitalele și infrastructura critică sunt exceptate de la orice măsură de limitare — planul vizează exclusiv marii consumatori industriali, ca ultimă opțiune, nu gospodăriile.

Rolul bateriilor — context, nu soluție oficial anunțată

Bateriile de stocare rezidențiale sunt, tehnic, soluția logică pentru exact acest tip de dezechilibru: mută surplusul de la prânz spre seară, în loc să-l trimită în rețea la un preț mic pentru a-l cumpăra înapoi, seara, la preț întreg. Programul Casa Verde Baterii, care finanțează exact acest tip de instalații pentru prosumatorii existenți, e menționat de presă drept posibil răspuns la această problemă — dar, la momentul redactării, nicio sursă oficială (Transelectrica, ANRE, Ministerul Mediului) nu a legat explicit programul de evenimentul din 11 august. Legătura rămâne, deocamdată, una editorială și logică, nu o declarație oficială.

Concluzie

România a ajuns, practic în doar câțiva ani, la un punct în care excesul de energie solară la prânz e la fel de problematic pentru rețea ca lipsa de energie seara. Cu aproape 350.000 de prosumatori și doar un sfert dintre ei având baterii, marja de manevră a rețelei se îngustează exact în lunile de vară, când producția solară e maximă. Planul guvernamental de urgență cumpără timp până la sfârșitul lunii august, dar soluția structurală rămâne aceeași discutată de un an încoace: mai multă capacitate de stocare, instalată mai repede decât cresc noile racordări la panouri fotovoltaice.