In 1989, Tim Berners-Lee era un inginer de software de 34 de ani care lucra la CERN, laboratorul european de fizica a particulelor din Geneva. Problema pe care voia sa o rezolve era banala la suprafata: fizicienii veneau si plecau, lasand in urma informatii stocate in formate incompatibile. Berners-Lee voia un sistem care sa conecteze documentele astfel incat informatia sa ramana accesibila indiferent de rotatia personalului.
Propunerea originala si comentariul sefului
In martie 1989, Berners-Lee a trimis superiorului sau, Mike Sendall, un document de 13 pagini intitulat Information Management: A Proposal. Sendall l-a citit si a scris pe prima pagina Vague but exciting (Vag, dar interesant) si i l-a inapoiat. Nu era o aprobare oficiala — era un continua sa explorezi. Berners-Lee a continuat.
Propunerea descria un sistem de documente conectate prin hyper-link-uri, accesibile pe orice calculator din retea. Conceptul de hypertext exista de decenii — Ted Nelson il formulase in 1963 — dar Berners-Lee era primul care il implementa practic la scara de retea.
Cele trei inventii care au creat web-ul
HTML (HyperText Markup Language) — limbajul in care sunt scrise paginile web. Permite formatarea textului, inserarea imaginilor si, crucial, link-urile catre alte documente. Primul HTML era rudimentar — cateva zeci de tag-uri fata de sute azi — dar principiul e acelasi.
HTTP (HyperText Transfer Protocol) — protocolul prin care browserul cere o pagina de la server si serverul o trimite. HTTP/1.0 din 1991 a evoluat in HTTP/2 (2015) si HTTP/3 (2022), dar principiul cerere-raspuns e neschimbat.
URL (Uniform Resource Locator) — adresa unica a fiecarui document de pe web. http://info.cern.ch/hypertext/WWW/TheProject.html a fost primul URL din lume. Formatul a ramas esential acelasi 35 de ani mai tarziu.
Primul site web si prima decizie cruciala
Pe 6 august 1991, Berners-Lee a publicat primul site web la adresa info.cern.ch. Era o pagina simpla care descria proiectul WWW. Site-ul e restaurat si accesibil si astazi la aceeasi adresa — un moment de internet history accesibil oricui.
Decizia cu cele mai mari consecinte din istoria web-ului a venit in 1993, cand CERN a decis sa elibereze tehnologia WWW in domeniu public, fara redevente, fara licente, gratuit pentru oricine. Berners-Lee putea fi azi printre cei mai bogati oameni din lume daca ar fi patentat HTML, HTTP sau URL. A ales sa nu o faca.
Internet vs. Web — distinctia care conteaza
O confuzie frecventa: internetul si World Wide Web nu sunt acelasi lucru. Internetul este infrastructura fizica si de protocol — cablurile, routerele, TCP/IP — si exista din 1983. Web-ul este un serviciu care ruleaza pe internet, inventat in 1989-1991. Email-ul, FTP, IRC, DNS — toate sunt servicii de internet distincte de web. Analogia: internetul e sistemul de drumuri, web-ul e unul din tipurile de vehicule care circula pe ele.
W3C si standardizarea
In 1994, Berners-Lee a fondat W3C (World Wide Web Consortium), organizatia care standardizeaza tehnologiile web — HTML, CSS, JavaScript APIs, accesibilitate. El conduce W3C si astazi. Spre deosebire de multe institutii de standardizare, W3C a reusit sa mentina web-ul relativ deschis si interoperabil timp de trei decenii, in ciuda presiunilor comerciale enorme.
Fii primul care comentează acest articol!