În 1989, un fizician britanic angajat la CERN a scris un document intern cu titlul "Information Management: A Proposal". Șeful său a notat pe el: "Vague but exciting" (Vag, dar interesant). Acea propunere vagă și interesantă a devenit World Wide Web — și a transformat internetul dintr-un instrument academic într-un fenomen global.

Problema pe care o rezolva Tim Berners-Lee

Tim Berners-Lee lucra la CERN, cel mai mare laborator de fizică din lume. Mii de cercetători din zeci de țări colaborau, dar informațiile erau fragmentate: documente pe calculatoare diferite, în formate incompatibile, accesibile doar dacă știai exact unde să cauți.

Berners-Lee a imaginat un sistem în care orice document putea conține linkuri către orice alt document, de pe orice calculator din rețea. Nu era prima idee de hipertext — Ted Nelson propusese conceptul în 1963 — dar Berners-Lee a adăugat elementul critic: linkurile funcționau peste internet, nu doar local.

Trei invenții care au creat web-ul

Web-ul nu e o singură tehnologie, ci trei standarde care lucrează împreună:

  • HTML (HyperText Markup Language) — limbajul în care sunt scrise paginile web. Structurează conținutul: titluri, paragrafe, linkuri, imagini.
  • HTTP (HyperText Transfer Protocol) — protocolul prin care browserul cere o pagină și serverul o trimite. O conversație simplă: "Dă-mi pagina X" → "Iată pagina X".
  • URL (Uniform Resource Locator) — adresa unică a fiecărei pagini din lume. Formatul https://site.ro/pagina e un URL.
Cele trei invenții ale web-ului, cronologia 1989–1994 și contextul CERN

6 august 1991: prima pagină web din lume

Pe 6 august 1991, Berners-Lee a publicat prima pagină web din lume, pe un calculator NeXT de la CERN. Era o pagină simplă care explica ce este web-ul și cum funcționează. URL-ul original nu mai există, dar CERN a restaurat o copie la adresa originală în 2013.

În același an, Berners-Lee a luat decizia care a schimbat istoria: a convins CERN să facă web-ul gratuit și open. Nicio taxă de licență, niciun brevet care să blocheze adoptarea. Oricine putea construi un server web sau un browser fără să ceară permisiune.

Mosaic și explozia web-ului

Primii ani, web-ul era text. În 1993, Marc Andreessen și echipa sa de la NCSA (Național Center for Supercomputing Applications) au lansat Mosaic — primul browser care afișa imagini inline, în aceeași pagină cu textul. Brusc, web-ul devenise vizual și accesibil oricui.

Mosaic a dus la Netscape Navigator (1994), care a declanșat prima cursă comercială pentru internet. Numărul de site-uri a explodat: de la câteva sute în 1993 la peste un milion în 1997.

De ce web-ul a câștigat față de alternative

La începutul anilor 90, existau mai multe sisteme de distribuție a informației: Gopher, FTP, WAIS, Usenet. Fiecare era util, dar niciuna nu oferea combinația câștigătoare a web-ului:

  • Linkuri între documente de pe servere diferite
  • Interfață grafică accesibilă (cu Mosaic)
  • Standard deschis, fără costuri de licențiere
  • Oricine putea crea conținut, nu doar administratorii

Tim Berners-Lee nu a devenit miliardar din invenția sa — a ales în mod deliberat să o dea lumii. Astăzi conduce W3C (World Wide Web Consortium), organizația care stabilește standardele web-ului.

📰 IT News
← Toate articolele
🌐
Serie de articole
Istoria Internetului
Vezi toate →
1 ARPANET — cum a apărut internetul înainte de internet
2 Tim Berners-Lee și nașterea World Wide Web Acum citești
3 Războiul browserelor: Netscape vs Internet Explorer 4 Bula dot-com: euforie, prăbușire și lecțiile rămase 5 Web 2.0 — Wikipedia, YouTube și Facebook schimbă regulile 6 Internetul mobil — iPhone, App Store și lumea post-PC 7 Streaming, cloud și AI — concentrarea puterii online (2016–2026)
← Ep.1: ARPANET — cum a apărut internetul înainte de … Ep.3: Războiul browserelor: Netscape vs Internet Ex… →
💬 Comentarii

Fii primul care comentează acest articol!

✍️ Lasă un comentariu
5 + 1 = ?