România trece de 10.000 de puncte de încărcare publice pentru mașini electrice: aproape jumătate sunt rapide, iar rețeaua a crescut de 21 de ori în șase ani

România a depășit la sfârșitul trimestrului al treilea pragul de 10.000 de puncte de încărcare publice pentru mașini electrice. Aproape jumătate sunt încărcătoare rapide în curent continuu (DC): 5.010, față de 5.060 de puncte în curent alternativ (AC). În același timp, parcul de mașini 100% electrice a trecut de 75.000 de unități la sfârșitul lui septembrie. Datele provin din studiul Global Payments „European EV Adoption & Charging Infrastructure”, care folosește și cifrele de înmatriculări ale DGPCI.

Rețeaua în cifre

Cea mai importantă schimbare e raportul dintre încărcătoarele rapide și cele lente. Acum șase ani, rețeaua publică era formată mai ales din prize AC, unde o mașină stă ore întregi. Punctele DC au crescut de peste 30 de ori și au ajuns practic la egalitate cu cele AC. Pentru cine circulă între orașe, asta înseamnă opriri de zeci de minute în loc de ore. Dacă nu știi încă diferența dintre AC și DC sau ce mufă are mașina ta, vezi ghidul nostru de încărcare: Type 2, CCS2, AC și DC.

Mai puțină aglomerație la încărcător

Rețeaua crește mai repede decât parcul auto. În ultimii șase ani, numărul mașinilor electrice a crescut de aproximativ 13 ori, iar infrastructura publică de peste 21 de ori. Rezultatul: în 2022, la un punct public de încărcare reveneau 17 mașini electrice, iar acum aproximativ 6,7. Rețeaua s-a extins cu circa 33% pe an, potrivit studiului.

Ritmul vânzărilor nu e însă constant. Cu peste 7.000 de mașini electrice noi în primele opt luni, 2026 e cu 50% peste anul trecut, dar cu variații mari de la o lună la alta: după ce bugetul Rabla pentru electrice s-a epuizat la sfârșitul lui iulie, înmatriculările au scăzut cu aproape 30% în august, apoi au revenit cu 16% în septembrie, când s-au înmatriculat 869 de electrice. Mașinile electrice reprezintă acum aproximativ 8% din înmatriculările de mașini noi.

Problema rămâne experiența de încărcare

Un număr mare de încărcătoare nu garantează și o experiență bună. Studiul citează o analiză a peste 13 milioane de sesiuni de încărcare: deși echipamentele au funcționat tehnic în 94,3% din cazuri, doar 84,6% dintre sesiuni s-au încheiat cu succes. Studiul leagă diferența mai ales de modul de plată: șoferii preferă plata directă cu cardul și sistemul Plug & Charge, în care mașina se identifică singură la încărcător, în timp ce mulți operatori se bazează încă pe aplicații proprii.

Aici intervine regulamentul european AFIR, care impune posibilitatea de plată directă cu cardul la punctele publice de încărcare, mai ales la cele noi, de cel puțin 50 kW. Pentru șoferi, asta înseamnă mai puține aplicații de instalat și mai puține conturi de creat doar ca să poată încărca.

Cum stăm față de Europa

La nivelul Uniunii Europene există peste un milion de puncte de încărcare publice. Parcul de mașini electrice din UE ajunsese la 7,6 milioane la sfârșitul lui 2025, iar în prima jumătate a lui 2026 s-au mai înmatriculat 1,22 milioane. România pornește de la o bază mult mai mică, dar crește repede: cele 10.000 de puncte de acum sunt rezultatul a doar câțiva ani de investiții. Pentru o hartă practică a rețelelor din țară, de la stațiile de pe autostradă la cele din parcările magazinelor, vezi unde încarci în România în 2026, iar pentru tot ce trebuie să știi înainte de a trece la electric, seria Mașini Electrice.

Cifrele provin din studiul Global Payments „European EV Adoption & Charging Infrastructure”, care folosește și datele DGPCI, așa cum a fost prezentat de Spotmedia (6 octombrie 2026) și Wall-Street.ro. Datele despre înmatriculările din august și septembrie 2026 provin din articolele noastre anterioare, bazate pe ACEA și APIA.