Record eolian în România: vântul a asigurat 41% din electricitatea țării, în timp ce Cernavodă producea zero megawați

Luni, 28 septembrie, la ora 9:14, turbinele eoliene din România au livrat în Sistemul Energetic Național 2.866 MW, adică 41,27% din producția de electricitate a țării în acel moment. Este cel mai mare vârf de producție eoliană din ultimii doi ani. Practic, aproape toate turbinele din țară funcționau simultan: capacitatea eoliană instalată e de circa 3.100 MW. Împreună cu solarul, vântul și soarele au acoperit peste 63% din producția națională.

Mixul energetic în momentul recordului

Nuclearul oprit, hidro la minimum

Tabelul are și un rând neobișnuit. Centrala nucleară de la Cernavodă producea zero megawați: reactoarele erau oprite din cauza nivelului prea scăzut al Dunării, care nu mai asigura apa necesară răcirii. Am urmărit această problemă încă din august, când am scris despre oprirea ambelor reactoare. În mod normal, Cernavodă asigură o parte importantă din producția țării, iar hidrocentralele, acum la doar 384 MW, sunt în mod obișnuit un pilon al sistemului.

Recordul eolian a venit, așadar, într-un moment în care două dintre sursele stabile ale României erau slăbite de nivelul scăzut al apelor. Fără vântul puternic din acea dimineață, golul ar fi trebuit acoperit din gaze, cărbune sau importuri.

Energie aproape gratuită, trimisă la export

Excesul de producție verde a avut un efect spectaculos pe piață. La prânz, prețul angro al electricității a coborât la 9–10 euro pe MWh, o fracțiune din nivelul obișnuit. România a exportat în acele ore aproximativ 3.200 MW către Ungaria, aproape de limita capacității de interconectare dintre cele două țări.

Aici apare paradoxul pe care l-am mai discutat: deși România produce aproximativ 70% din electricitate din surse regenerabile, facturile românilor rămân printre cele mai mari din Uniunea Europeană. În orele de vârf eolian și solar, energia ieftină pleacă peste graniță, pentru că nu are unde să fie stocată. Seara, când soarele apune, consumul trebuie acoperit din surse mai scumpe.

Soluția: stocarea

Rândul „Stocare”, cu 155 MW, arată începutul unei schimbări. Bateriile pot încărca energia ieftină de la prânz și o pot livra seara, când prețul crește. România a devenit în 2026 unul dintre liderii europeni la investiții în stocare, iar proiecte precum bateria de 918 MWh de la Borzești ar trebui să crească semnificativ această capacitate. Pe termen lung, și parcurile eoliene din Marea Neagră ar adăuga producție, dar fără stocare și fără o rețea modernizată, o parte din ea ar ajunge tot la export, la prețuri de nimic.

Concluzie

Recordul din 28 septembrie arată cât de mult s-a schimbat sistemul energetic românesc: într-o dimineață cu vânt puternic, eolienele au fost principala sursă de electricitate a țării, iar vântul și soarele au acoperit aproape două treimi din producție. Aceeași zi arată însă și limitele: nuclearul și hidro erau slăbite de apele scăzute, iar surplusul verde s-a vândut aproape gratuit peste graniță. Diferența dintre o energie verde ieftină pentru români și una doar exportată o vor face, în anii următori, bateriile și rețeaua.

Datele despre producție provin din Business24 și Economedia (28 septembrie 2026), care citează datele Sistemului Energetic Național publicate de Transelectrica. Valorile sunt instantanee, pentru ora 9:14, iar prețurile și exporturile se referă la orele de prânz ale aceleiași zile.