41 articole găsite
Datele INS pentru ianuarie–august 2026: fotovoltaicele au produs 5,168 miliarde kWh (+47,9%), aproape cât nuclearul, care a scăzut cu 21,5% după opririle de la Cernavodă. Producția internă a crescut cu 3,1%, importurile au scăzut, iar consumul populației a coborât cu 11,3%.
România are 1.162 MW și 2.312 MWh de stocare în baterii, de peste 8 ori mai mult decât în martie 2025, iar ținta pentru 2030 e aproape atinsă. Industria vrea 4 GW până în 2027. De ce investește toată lumea, ce înseamnă pentru facturi și când pot bateriile scumpi energia.
România a depășit 10.000 de puncte de încărcare publice la sfârșitul trimestrului al treilea, dintre care 5.010 rapide (DC). Parcul de mașini electrice trece de 75.000, iar la un punct revin acum 6,7 mașini, față de 17 în 2022. Ce s-a schimbat și ce rămâne de rezolvat.
Autoritățile finlandeze au ordonat Google să oprească lucrările la două centre de date din Muhos și Kajaani, după ce sute de hectare de pădure au fost defrișate înainte de evaluarea de mediu. Ce e interzis, ce spune Google și miza investiției de 13 miliarde de euro.
În primele opt luni din 2026, CATL a avut 39,4% din piața mondială de baterii pentru mașini electrice, iar împreună cu BYD, 54,6%. Șapte producători chinezi din top 10 adună 73,3%, în timp ce coreenii și japonezii pierd teren. Topul complet și ce înseamnă pentru Europa.
Pe 28 septembrie, eolienele au livrat 2.866 MW, 41,27% din producția națională, cel mai mare vârf din ultimii doi ani. Cu solarul, peste 63%. Cernavodă era oprit din cauza Dunării, iar energia ieftină, la 9–10 €/MWh, a plecat la export în Ungaria.
Înmatriculările de electrice au crescut cu 62,7% în UE în august, cu benzina la 2,09 €/l. În 8 luni au depășit, la limită, mașinile pe benzină. În România, piața a scăzut cu 37%, iar electricele cu aproape 30%, după epuizarea rapidă a bugetului Rabla.
Date Eurostat: România produce 70% din energie din surse regenerabile (locul 9 în UE), dar are printre cele mai scumpe facturi din Uniune raportat la puterea de cumpărare. Cauza: cărbunele rămas în mix și lipsa unei centrale noi de 15 ani. Completează seria despre energia verde din România.
România a redirecționat 76 de milioane de euro de la subvențiile pentru panouri solare către baterii, iar o treime dintre prosumatori au deja stocare instalată. Proiectul Ogrezeni (1 GWh) devine unul dintre cele mai mari din Europa. UE are nevoie de 150 GW stocare până în 2030 — și doar 37 GW azi.
România are aproape 19 GW instalați în regenerabile, dar în zilele critice producția reală scade la doar 6,9 GW — o treime din potențial — din cauza unei capacități naționale de stocare de doar 16,2 MW. Ce arată analiza Frames, ce se întâmplă la Ogrezeni și ce promite statul.
Renovatio Solar și Greenvolt Power au semnat cu CATL, liderul mondial în baterii, pentru un proiect de stocare de 918 MWh la Borzești — de peste două ori cât actuala cea mai mare instalație din România (Florești, 402,5 MWh).
Ministerul Energiei a anunțat pe 8 septembrie ținta de 10 GW solar și eolian până în 2030, cu accent pe stocare, din peste 2 miliarde € din Fondul de Modernizare. În 2026 s-au conectat deja peste 2.500 MW noi. În paralel, Enery a atras 460 mil. € pentru Ogrezeni: 761 MWp solar + peste 1 GWh baterii.